La Bârgăoani Neamţ tineri specialişti redau viaţă pământului

Share Button

Absolvent al UŞAMV „Ion Ionescu de la Brad“ în 1996, inginerul Iulian Moroşan (foto) a urmat aceeaşi cale bătătorită de acum a plecării în străinătate. A lucrat în Germania la o fermă, ca muncitor. „Câştigam bine, îşi aminteşte el, dar era departe de ceea ce visam eu. Aşa că m-am hotărât să mă întorc în ţară“. S-a angajat de data aceasta ca inginer la o societate agricolă până când s-a hotărât, cum se spune, să-şi ia soarta în propriile mâini.

Se vorbeşte şi se scrie mult, şi pe bună dreptate, despre tinerii specialişti care pleacă în patru zări în speranţa unui trai mai bun. E o realitate pe care n-o contestă nimeni, mai ales că, nu de puţine ori, aceştia reuşesc să se impună prin seriozitate şi competenţă. Există însă şi alte exemple care demonstrează că, dacă la calităţile de mai sus se adaugă perseverenţa şi, de ce nu, dragostea de pământul natal, se poate reuşi şi în România. Unul dintre aceste exemple l-am întâlnit în comuna nemţeană Bârgăoani.

Livadă părăsită, repusă pe rod

Împreună cu un alt tânăr, ing. Radu Gheorghiu, „coleg de grupă şi de cameră la facultate,“ se hotărăşte să preia livada fostului CAP din localitate, un loc unde de ani buni păşteau vitele sătenilor şi pe care consiliul local îl declarase „fără valoare“. Cu puţinii bani pe care îi aveau s-au apucat de treabă. Tăierile, celelalte lucrări, mai ales tratamentele au dat până la urmă rezultate care i-au mirat pe săteni, mai ales că până atunci priviseră cu neîncredere eforturile „băieţilor“. „Trebuie să vă spun că livada este îmbătrânită şi vrem ca profitul rezultat să-l investim, ne spune tânărul inginer, astfel încât să replantăm trei-patru hectare pe an.“

Beneficiari ai fondurilor europene

Toate acestea presupun cheltuieli. „Fără îndoială, vine răspunsul, dar suntem beneficiarii a două proiecte europene în valoare de 285 mii de euro fiecare. Unul din acestea este destinat livezii, iar celălalt pentru o fermă agricolă pe care am înfiinţat-o prin arendarea unor terenuri care stăteau pârloagă.“ Cu aceşti bani, 200 de mii euro credite nerambursabile şi 85 de mii contribuţia tinerilor investitori, s-au achiziţionat utilajele necesare. În 2009, s-au accesat proiectele. În 2010 au primit jumătate din sumă, urmând ca până în august anul acesta să intre în posesia întregii sume.

„Sigur n-a fost uşor, îşi aminteşte Moroşan, dar nu ne-am lăsat: nopţi nedormite, pingele rupte după atâtea drumuri, credite la bancă, împrumuturi de la rude şi prieteni, dar în cele din urmă am reuşit. Până acum, livada arată bine, la fel şi cultura mare. Anul acesta am cultivat grâu, porumb şi floarea-soarelui, dacă nu se întâmplă ceva, sperăm într-o recoltă bună.“

Ce spun sătenii? În primul rând sunt bucuroşi cei 16 oameni pe care i-au angajat, aşa cum prevede una dintre condiţiile accesării fondurilor europene. Cei mai în vârstă, aşa cum vă spuneam, s-au arătat sceptici, dar, văzând rezultatele, şi-au schimbat părerea, aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi colegi de-ai noştri care i-au vizitat şi cărora au încercat să le arate tot ceea ce au realizat până acum. Concluzia: se poate trăi bine şi în România!

Stelian CIOCOIU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *