Ialomița, viscolul a distrus solariile

Share Button

Cheltuielile pentru producerea legumelor vor crește simțitor

Pentru producătorii de legume din județul Ialomița, zilele și nopțile din prima jumătate a lunii ianuarie, în care ninsoarea a fost viscolită de rafalele de vânt, pricinuind distrugerea solariilor, au fost un adevărat dezastru. Au fost perioade în care viscolul, cu o viteză a vântului ce a depășit 100 km/h, i-a făcut pe locuitorii satelor din Câmpia Bărăganului să trăiască adevărate tragedii. Sute de case au rămas fără acoperișuri, iar în gospodăriile de la marginea așezărilor vântul a adunat zăpada de pe câmp, blocând toate căile de acces.

Pentru legumicultorii care aveau deja solariile pregătite pentru plantarea răsadurilor în primăvară, pierderile pricinuite de distrugerea foliei acoperitoare vor atrage după sine importante cheltuieli suplimentare. Rare sunt solariile care au fost construite în apropierea construcțiilor sau au avut perdele de protecție, ținându-se cont de modul cum bate vântul în Bărăgan, și s-a mai putut salva câte ceva. În rest, au fost distruse zeci și sute de solarii, însumând, numai în zona nord-vestică a județului, aproape zece hectare. Dar nu numai viscolul a produs distrugerile, ci și zăpada adunată pe acoperișurile solariilor, care din cauza greutății a făcut să cedeze și construcțiile metalice sau din lemn. Solariile de mari dimensiuni, 500-800 mp, au fost pulverizate, suprafețele rămânând marcate doar de o parte din scheletele construcției.

Împreună cu domnul inginer Ion Topală, consilier pe politici agricole și industrie alimentară, am fost în mai multe zone, dezastrele fiind asemănătoare. Deși ninsoarea nu a fost consistentă, de 25-30 cm, a produs paralizarea activităților de orice fel. Autostrada A2, drumurile naționale, județene, comunale și ulițele satelor de la periferie au fost acoperite cu adevărați munți de zăpadă, omătul ajungând chiar până dincolo de streașina caselor, fiind mai înalt decât gardurile.

În localitățile Grivița, Iazu, Miloșești, Axintele, Dumitrești, primăriile, care au avut utilaje de deszăpezire, au intervenit, creând adevărate canioane pe locurile pe care înainte erau ulițele. De remarcat că, în majoritatea așezărilor din județul Ialomița, elevii aflați în prelungirea vacanței s-au organizat în echipe și au ajutat familiile cu probleme de sănătate, dar mai ales vârstnicii. Ei au asigurat aprovizionarea cu pâine, apă și medicamente. Au fost cazuri când, la nevoie, au deszăpezit adăposturile unde se aflau la iernat animalele și păsările din gospodărie, rămase fără hrană și apă.

Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, au fost zile și nopți când mercurul termometrului a coborât sub minus 15-20 de grade Celsius, înghețând fântânile. La finalul documentării noastre, domnul inginer Ion Topală, după ce a făcut inventarul pierderilor și distrugerilor, împreună cu producătorii legumicoli individuali, dar și constituiți în PFA, I.I. și alte forme, au stabilit și modul în care se vor face demersurile pentru sprijinirea acestora, în vederea înlăturării pagubelor. La I.I. Costea Viorel, din Amara, la toate cele șase solarii, însumând peste 3.000 mp, numai costurile pentru folie se ridică la 3.500-4.000 lei, la care se adaugă lucrările necesare pentru acoperirea solariilor. În aceeași localitate, legumicultorul Ilie Nicolae, producător de importante cantități de roșii, ardeioase, vinete, varză, are pierderi mult mai mari. Acesta a ajuns cu solariile, în suprafață de 6.600 mp, atât de distruse, încât nu poate să revalorifice nici măcar 1 mp de folie. Pentru refacerea acestora sunt necesari cel puțin 10 mii de lei. Pierderi deosebit de mari au suferit și legumicultorii din Axintele, unii dintre ei având solarii ce însumează 3-4 mii mp în fiecare gospodărie. În comuna Cosâmbești, la I.I. Petre Dana Cornelia, solariile au fost efectiv luate pe sus, o bună parte din scheletele care susțineau folia fiind smulse din pământ. Pentru a avea toate suprafețele de solarii refăcute este nevoie nu numai de materialele necesare, dar și de timp, de zile bune de muncă, care oricum vor duce la întârzierea producției de legume ce ar fi putut fi scoase pe piață cu cel puțin 15-20 de zile mai devreme. Și tot legumicultorii greu încercați de aceste necazuri spuneau că, vrând-nevrând, și prețurile vor cunoaște unele creșteri.

Mihai VIŞOIU

Revista Agrobusiness nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 20-21

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *