Fondurile europene, disputate de consultanţi şi fermieri

Share Button

buget_tractorAsociaţiile de fermieri trebuie să-şi facă propriile companii de consultanţă pentru a-i putea consilia mai bine pe fermieri, susţine Alexandru Jurconi, preşedintele Pro Agro. Părerile fermierilor sunt însă împărţite.

„Specialiştii sunt la noi“

Există fermieri care cred că acest lucru este imposibil de realizat pentru că asociațiile de agricultori din România nu sunt bine închegate, în vreme ce alții sunt de părere că poate fi realizat cu ușurință, chiar în următorul an.

„Trebuie ca noi, asociațiile de producători, să ne facem propriile companii de consultanță pentru că știm cel mai bine ce vrea piața. Specialiștii sunt la noi, nu sunt la firmele de consultanţă. Firmele lor doar închiriază consultanți de la asociații“, a declarat Alexandru Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară şi Servicii Conexe din România – ProAgro la conferinţa Focus on Agriculture organizată de Business Review.

Ideea este îmbrățișată cu optimism de unii fermieri.

„Cred că n-am fost noi destul de pregătiți până acum, dar, cu siguranță, se poate face. Firmele private de consultanță au doar niște proiecte-cadru, schimbă doar titularul, așa că apar probleme la implementarea proiectului. Nu-și asumă niciun risc. Asociațiile ar urmări proiectul și în faza de implementare“, consideră Ilie Popescu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Olt.

Mai mult, reprezentanții asociațiilor plusează și apreciază că ideea ca firmele de consultanță să funcționeze pe lângă asociații este „perfect realizabilă“ în următorul an.

„Este necesar și chiar obligatoriu ca organizațiile profesionale din domeniu să-și facă firme de consultanță. Trebuie să ne organizăm în acest sens atât la nivel național, cât și județean. În perioada 2014-2020 vor fi fonduri europene destinate exclusiv activității de consultanță. Noi vrem să facem firme de consultanță. Nu ne oprește nimic. Consultanții sunt oricum închiriați de asociații. Asociația are specialiști, tehnicieni, proprietari de pământ. Așadar, nu numai că este posibil să facem firme de consultanță, ci chiar se întâmplă acest lucru“, declară Alin Buzescu, secretar al Federației Agricultorilor „Fermierul“.

Pe lângă grija mai mare acordată proiectelor realizate de membrii asociației, există și beneficii indirecte pentru agricultori.

„O firmă înființată de asociație își va distribui profitul către atingerea obiectivelor asociației. Banii se vor întoarce tot la fermierii membri. Pe lângă aceasta, prețurile legate de consultanță vor scădea, pentru că, dacă va crește oferta de consultanță, este firesc să se reducă prețurile“, a conchis Buzescu.

Mai greu cu practica

Nu toată lumea este extaziată însă de această idee. Deși toți fermierii recunosc că ideea este bună, unii au serioase rezerve că va putea fi pusă în practică. Cel puțin, nu în viitorul apropiat.

„Este ideal, dar când te apuci să faci de toate și ești deștept îţi prinzi urechile. Este o idee bună, dar nu cred că poate fi pusă în practică. România, din punctul de vedere al asocierii, este undeva departe. Asociațiile sunt foarte slabe, au puțini membri cotizanți. Toți declară că au sute, mii de membri, dar dacă-i scuturi nu mai rămâne nimic. Românul, când dă un ban, se uită lung. Nu înțelege că reprezentativitatea costă. Pe de altă parte, autoritățile îți bagă tot timpul bețe în roate pentru că nu au niciun interes să discute cu asociații puternice“, a declarat Cristian Lungu, președintele onorific al Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte (AFUAL).

Ideea ar fi bună, dacă asociațiile din România ar funcționa la fel de bine precum cele din Occident.

„Diferența dintre asociațiile din România și cele din Vest este că acolo totul funcționează perfect. Fermierul apelează la asociație și e ajutat rapid. Să vă dau un exemplu. Am fost la o conferință în Austria și am fost cazat la o pensiune a unei mici ferme cu 15 vaci. Fermierul s-a plâns asociației că nu are grad de ocupare, iar asociația ne-a cazat la el. (…) Federația noastră este făcută pe 30 de asociații județene. Acestea declară că au mii de membri cotizanți. De fapt, au doar câteva zeci…“, a conchis Lungu.

Adevărata realitate

Agricultorii au atras atenția în nenumărate rânduri asupra faptului că este foarte complicat, dacă nu utopic, să pui pe picioare o afacere cu fonduri europene dacă nu ai conexiuni politice, drept pentru care fermierii mici și medii nu au practic nicio șansă să acceseze fonduri europene. De vină ar fi lipsa unui sistem eficient de absorbţie a fondurilor, care favorizează mai mult consultanţii şi selecţia defectuoasă a proiectelor. De asemenea, agricultorii acuză şi „feudalizarea“ fondurilor europene, dirijate către clientela politică.

În România, cred fermierii, s-a dezvoltat, în timp, o adevărată industrie a consultanţei pentru accesarea de fonduri europene, care a denaturat chiar scopul programelor europene pentru agricultură. Există firme de consultanță cu zeci, chiar sute de angajați, aflate în strânsă conexiune cu funcționarii publici care selectează proiectele, de multe ori firmele de consultanță fiind deținute de apropiați sau chiar de membri de familie ai acestora. Consultanții pretind 20-30% din valoarea proiectului, așa încât nu este de mirare că nu există niciun interes pentru a fi schimbată această stare de fapt.

Pe lângă deficienţele legate de consultanţă, există grave disfuncţionalităţi şi la selecţia proiectelor, fondurile fiind câștigate mereu de aceiași agricultori în fiecare județ. Agricultorii susţin că fondurile europene nu pot fi accesate de fermele mici sau medii, ci doar de marii fermieri care deţin complexe integrate, au conexiuni politice şi accesează alte linii de finanţare. Fermierii se mai plâng că aprobarea proiectelor durează cam 1-2 ani, consultantul trebuie să fie plătit înainte, fără vreo garanție că proiectul va fi eligibil, în timp ce băncile nu sunt dispuse să acopere partea de cofinanțare de 20-30% etc. Pe de altă parte, clauzele de eligibilitate se schimbă mereu, iar unele condiții sunt de-a dreptul aberante, cred agricultorii (instalaţii de udare, chiar dacă nu există sistem de irigaţii în zonă sau moară, deşi proiectul n-are legătură cu producţia finală).

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *