Cum vede Guvernul SUA agricultura românească (II)

Share Button

Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) este renumit, printre altele, pentru rapoartele pe care le publică periodic, prin intermediul departamentului său pentru Agricultură din Străinătate, asupra activităților din toate țările lumii. Considerăm oportun a prezenta cititorilor noștri modul în care agricultura românească se vede de la Washington. În continuarea artico­lului din numărul trecut, vă prezentăm imaginea pe care guvernul SUA o are asupra zootehniei de la noi.

Consumul de carne, în creștere

Numărul bovinelor din România a crescut cu 1,13 procente, în timp ce al porcinelor a scăzut cu 2,2% în 2016, comparativ cu anul anterior. Segmentele comerciale ale sectoarelor de producție a porcinelor și a cărnii de vită se consolidează în detrimentul agriculturii de curte. Consumul de carne de vită și de porc a fost creștere în 2016, bazat pe importuri extrem de ridicate. Numărul limitat al fermelor eligibile pentru acordarea de sprijin cuplat UE a făcut ca un număr destul de mic de crescători să primească subsidii.

Așa sună preambulul ultimului raport al USDA asupra sectorului zootehnic din România. Pe de altă parte, constată documentul, perspectivele sunt încurajatoare. După ce, în 2011, a fost înregistrat un minim istoric în ceea ce privește numărul vitelor, a urmat o creștere. Chiar dacă ritmul nu a fost impresionant – cca 1,5% pe an –, ritmul a fost constant. În 2016 sprijinul cuplat acordat crescătorilor, coroborat cu o ușoară creștere a prețului laptelui și cu o perspectivă a deschiderii de noi piețe pentru export, a făcut fermierii să investească în acest sector. Importul de animale vii a crescut de 1,5 ori în prima jumătate a anului 2016, iar trendul s-a menținut și în semestrul al doilea. Principalii furnizori au fost Ungaria, urmată de Germania și Lituania.

Orientare sporită spre abatoarele comerciale

Pe de altă parte, România este un exportator tradițional de bovine. Pentru că modul de hrănire a vitelor și practicile tradiționale de management nu i-au permis să devină un exportator de carne de vită, România s-a orientat către exportul de viței și tăurași vii. Dar și în acest sector, în 2015, s-a înregistrat o scădere cu 3%. Însă, în 2016, exporturile au crescut cu 14%, iar contextul comercial îndreptățește fermierii să se aștepte la o nouă creștere, mai ales în perspectiva deschiderii a noi piețe, ca, de exemplu, Turcia.

Numărul vitelor destinate sacrificării s-a aflat, între anii 2011 și 2014, într-o scădere constantă. Dar în 2015, ca o consecință a desființării cotelor de lapte și a unor evoluții dramatice pe acea piață, tot mai multe vaci au fost îndreptate spre abatoare. După ani de-a rândul de scădere a numărului vitelor sacrificate, în 2015 s-a înregistrat o creștere cu 3%, continuată și în 2016. De remarcat este și că sacrificarea în abatoarele comerciale a crescut cu 52%, în dauna celei făcute în gospodării, care a scăzut cu 9%. Totuși, greutatea medie a carcaselor, de numai 130-140 kg, este mult inferioară mediei europene.

Teama de a pierde producția de lapte

Ca o concluzie în ceea ce privește creșterea vitelor, se poate vorbi de o stabilizare a pieței în 2016. Sectorul cărnii de vită este, în general, determinat de evoluțiile din sectorul produselor lactate și al cererii de consum. În România numărul de ferme de creștere a bovinelor exclusiv pentru carne este scăzut. Rasa cea mai răspândită este Bălțata Românească (de tip Simmental), atât pentru lapte, cât și pentru carne. Din cauza temerilor de a pierde profitabilitatea în sectoarele produselor lac­tate, dar, de asemenea, determinate de creșterea cererii de carne de vită de înaltă calitate, unele ferme au trecut și la creșterea unor rase de carne. Resursele financiare furnizate recent de Uniunea Europeană sub formă de sprijin cuplat pentru acest sector au susținut evoluția în această direcție, apreciază specialiștii americani.

Nu prea exportăm, dar avem rezultate bune în gospodării

Exporturile de porcine vii sunt, în general, foarte reduse, din cauza problemelor de sănătate animală și a cererii interne. România a exportat 3.700 capete în primul semestru al anului 2016, în Republica Moldova vecină (490 capete), Georgia (1.240 capete) și Albania (1.900 capete).

Spre deosebire de sectorul de bovine, unde un număr semnificativ de animale sunt sacrificate și comercializate prin intermediul unor canale noncomerciale, în cazul suinelor o parte mai mică este sacrificată în gospodării. Greutatea medie a carcasei obținute în sectorul noncomercial este mai mare decât în sectorul comercial. În decembrie 2015, greutatea medie a carcasei a ajuns la 123 kg/cap în gospodăriile individuale, în comparație cu 82 kg/cap în abatoarele comerciale.

În ceea ce privește prețul carcasei, în primul trimestru din 2016 a scăzut, conducând la un decalaj negativ de 8%, față de media UE, dar a revenit în ultimele 6 luni ale lui 2016. În prezent, aceasta depășește media UE, cu efect stimulator al importurilor de carne de porc și nu al creșterii animalelor.

Preferăm să îngrășăm purceii de la vecini

Stocurile românești de porcine s-au aflat pe un trend descendent continuu începând cu anul 2010. Așa se face că în ultimii ani scăderea numărului total de porcine a fost de peste 8%. Numărul de scroafe vii a scăzut și el, proporțional. Segmentul reprezentat de scroafe crescute în gospodării s-a micșorat, în timp ce segmentul comercial, mai productiv, s-a întărit.

Reproducerea porcinelor este relativ slab dezvoltată în România, nivelul investițiilor necesare fiind mult mai mare comparativ cu cel al investițiilor necesare pentru o îngrășare. În scopul de a satis­face cererea fermelor de îngrășare, un număr mare de purcei este importat din alte state membre ale Uniunii Europene. După o creștere substanțială în 2014, ritmul importurilor de purcei a scăzut în 2015, în fața concurenței puternice a importurilor de carne de porc. Datele comer­ciale pentru primul semestru al anului 2016 arată o scădere de 2,1% a importurilor de porcine vii.

Deși a crescut producția, importăm în continuare

Producția de carne de porc a crescut în 2015 cu 2,8 la sută. Datele statistice disponibile pentru primele opt luni ale anului 2016 arată o creștere de un procent a numărului de animale sacrificate și patru procente al producției în carcasă, ceea ce indică faptul că tendința pozitivă în producție continuă.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc au crescut cu 13% în 2015, ca răspuns la cererea consumatorilor și a surselor de aprovizionare competitive ale UE.

Piesele de carne de porc proaspete/refrigerate și congelate au cele mai mari cote din totalul importurilor de carne de porc, în principal, originare din Germania, Olanda, Ungaria, Spania și Polonia.

Exporturile, care în 2015 au fost constante, au crescut cu 65% în primul semestru al anului 2016. Această creștere a rezultat din exporturi către țări din UE, dar și din afara Comunității. Dintre acestea, China este cel mai important partener. Acordul veterinar semnat între autoritățile veterinare române și chineze s-a dovedit fructuos.

Se anticipează că, în următoarea perioadă, consumul de carne de porc va continua să crească, mai apreciază raportul USDA.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Agrobusiness nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 8-9

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *