Cum vede Guvernul SUA agricultura românească (I)

Share Button

Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) este renumit, printre altele, pentru rapoartele pe care le publică periodic, prin intermediul departamentului său pentru Agricultură din Străinătate, asupra activităților din toate țările lumii. Considerăm oportun a prezenta cititorilor noștri modul în care agricultura românească se vede de la Washington.

Așteptări de la noul ministru al Agriculturii

În raportul publicat la jumătatea lunii ianuarie, USDA informează despre desemnarea noilor miniștri ai Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Mediului și Apelor și Pădurilor. Din biografia ministrului Petre Daea, prezentată destul de succint, se reține experiența sa ca agronom, conducător de fermă, dar și aceea de funcționar în structuri publice. Un accent deosebit se pune pe faptul că a fost prezentat de către media ca fiind un susținător puternic al biotehnologiilor și al culturii plantelor modificate genetic. „După confirmarea sa de către Parlament, când a fost întrebat de presă despre domeniul biotehnologiei, Petre Daea a explicat că această temă ar trebui să fie abordată în consultările cu producătorii și cercetătorii, în scopul de a identifica nivelul interesului, apoi să se facă un calcul al costurilor implicate și apoi să se adopte o decizie“, subliniază raportul.

În continuare, atenția americanilor se oprește asupra obiectivelor din domeniul agriculturii ale programului de guvernare. Ele sunt caracterizate drept „foarte cuprinzătoare și incluzând o gamă largă de măsuri“. În ordine, sunt reținute și, eventual comentate, următoarele obiective:

– plata la timp a subvențiilor pentru fermieri;

– retehnologizarea și extinderea sistemului de irigații, cu o țintă de două milioane hectare (în prezent mai puțin de 0,2 milioane ha sunt irigate);

– dezvoltarea unui sistem național antigrindină și de stimulare a ploilor care să acopere întreaga suprafață arabilă a țării, de 9,3 ha;

– înființarea unui fond de creditare cu garanții de stat destinat fermierilor care doresc să-și dezvolte cul­turile, fermele zootehnice sau piscicole;

– susținerea a câte două programe în fiecare an. Pentru 2017 au fost selectate tomatele românești și porcul. Se estimează că 40.000 de fermieri vor beneficia de sprijinul din programul pentru roșii și alți 12.000 de cel pentru creșterea porcilor;

– sprijin specific pentru tomate: 3.150 USD/1.000 mp teren plantat cu roșii, sub condiția să fie cultivate doar soiuri românești și ca cel puțin 2 kg/mp să fie livrate către centre de colectare;

– sprijin pentru creșterea porcilor de carne 10.500 USD/200 capete porci îngrășați, cu condiția ca cel puțin 20 tone carne de porc să fie obținută și livrată.

Raportul mai enumeră și alte obiective, cuprinse de altfel și în planul de guvernare, pe care, din lipsă de spațiu, nu le vom mai enumera. Ele sunt mai generale decât cele înșirate până acum. Dar, în încheierea paragrafului, raportul menționează: „Având în vedere lunga experiență a noului ministru al Agriculturii în Parlamentul României, este de așteptat ca acesta să folosească acest lucru pentru a câștiga sprijin politic în vederea elaborării și adoptării rapide de acte legislative care să susțină implementarea acestui plan.“

Nici așteptările fermierilor nu-s trecute cu vederea

În ceea ce privește așteptările fermierilor și ale procesatorilor de produse agricole de la noi fermieri, raportul USDA consideră că acestea sunt „finalizarea și implementarea legii privind înființarea fondurilor mutuale, revizuirea legilor privind vânzarea terenurilor agricole, crearea unor stimulente fiscale pentru asociații ale micilor fermieri, retehnologizarea infrastructurii de irigații și revitalizarea cercetării agricole.“

Documentul se încheie prin enunțarea faptului că fostul Minister al Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a fost împărțit în două, un Minister al Mediului condus de Daniel Constantin și un altul al Apelor și Pădurilor, condus de Adriana Petrcu, fost manager al Oficiului Bazinal Buzău.

Așadar, americanii par a fi hotărâți să monitorizeze cu atenție activitatea MADR.

„Populația manifestă o predilecție pentru carnea de pui“

Referitor la avicultură, contextul general din România anului 2016 este apreciat într-un raport al aceluiași Departament ca „fiind stimulat de contextul de creștere economică. Producția este în creștere, ca urmare a cererii pieței, care este, la rându-i, stimulată de cererea de carne de pui pentru al cărei consum populația manifestă o predilecție crescută“.

În 2016, piața cărnii de pasăre a continuat să crească, fiind stimulată de presiunea consumului intern. Creșterea cererii și costurile de producție competitive, susținute de prețurile rezonabile ale hranei, reprezintă factori care au stimulat fermele de păsări să-și continue dezvoltarea. Importurile au urmat aceeași tendință, dar într-un ritm mai lent decât în 2014. Pe de altă parte, exporturile au stagnat, reflectând atât creșterea oportunităților de pe piața internă, cât și puternica concurență de pe piețele externe.

Productivitatea și tehnologiile s-au îmbunătățit

Productivitatea sectorului s-a îmbunătățit față de anii precedenți. Câștigul mediu zilnic în greutate a crescut de la 53.06 grame în 2011 la 56,07 grame, consumul mediu de hrană a scăzut de la 1,885 kg furaj/kg de carne în 2011 la 1,690 kg furaj/kg de carne, în timp ce procentul de mortalitate a scăzut de la 3,5% în 2011 la 2,66%. În ultimii ani, nu au existat nici epidemii majore. Spre deosebire de alte componente ale sectorului zootehnic, păsările de curte nu au fost incluse pe lista celor pentru care se acordă sprijin cuplat din partea Uniunii Europene. Cu toate acestea, producătorii de păsări de curte au dreptul la sprijin intern pentru cheltuieli generate de punerea în aplicare a normele de bunăstare a animalelor în fermele lor.

Recentele modificări ale legislației cu privire la aprovizionarea retailerilor sunt privite drept un mare avantaj pentru producători. În acest sens, se consideră că este o mare facilitate scurtarea termenelor de plată și desființarea taxelor de listare. În condițiile în care prețurile au rămas relativ constante, rezultatul s-a tradus prin mărirea adausurilor și, implicit, a profitului avicultorilor.

Consumul de carne este încă sub media UE

În linii mari, prețul cărnii de pui a scăzut față de anul 2013 și este aproximativ 80% din prețul mediu din UE.

În ceea ce privește producătorii, zece mari companii produc între 50 și 60% din totalul cărnii aflate pe piață. Ponderea cea mai mare de carne de pasăre produsă este vândută ca și carne proaspătă. Investițiile în linii de tăiere și ambalare moderne au ajutat producătorii să asigure standarde înalte de igienă.

„Merită observată focalizarea constantă a industriei produse cu valoare mai mare, din categoria «gata de consum», ca răspuns la preferințele consumatorilor“, mai evidențiază raportul.

Consumul de carne de pasăre pe cap de locuitor a crescut în 2016 la 24,6 kg, fiind pe locul al doilea după cel de carne de porc. Cu toate acestea, se situează încă sub media UE de 27 kg.

În numărul viitor vom continua prezentarea modului în care este privită de către americani agricultura României cu rapoartele privind producțiile de lapte și produse lactate și cel privind producția de fructe.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Agrobusiness nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 8-9

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *