Cum ne pregătim în toamnă pentru o cultură de excepţie la rapiţă?

Share Button

În ultimii doi ani cultura de rapiţă a înregistrat o creştere spectaculoasă a suprafeţei cultivate şi, chiar dacă fiecare an a avut provocările sale, producţiile la nivel de ţară nu au dezamăgit. Având în vedere interesul tot mai ridicat al fermierilor pentru această cultură, dar şi faptul că o mare parte din succesul lor depinde de pregătirea acesteia din toamnă, în rândurile următoare vă oferim câteva sfaturi ce vă pot ajuta să obţineţi rezultatele dorite.

Rotaţia culturii

Tocmai datorită faptului că rapiţa a crescut vertiginos în preferinţele fermierilor, pentru a putea creşte suprafaţa de rapiţă cultivată în fermă cel mai adesea se ignoră importanţa rotaţiei culturilor. Rapiţa în mod normal are voie să revină pe aceeaşi solă după o pauză de 3 ani, perioadă în care se interzice rotaţia cu floarea-soarelui şi se recomandă evitarea leguminoaselor pentru boabe (soia, mazăre). Chiar dacă efectele imediate ale nerespectării rotaţiei sunt mai greu vizibile, pe termen lung productivitatea poate fi puternic afectată, iar rentabilitatea scade din cauza creşterii costurilor cu tratamente.

Pregătirea terenului

Rapiţa este o cultură foarte pretenţioasă la pregătirea patului germinativ care necesită o pregătire fină pentru a asigura un contact foarte bun între sămânţă şi sol, pentru a se optimiza explorarea solului de către rădăcini (compactarea fiind unul dintre cei mai mari inamici ai rapiţei) şi pentru a asigura o bună retenţie a apei ce va permite o răsărire optimă şi uniformă. De asemenea, se recomandă ca resturile vegetale să fie bine mărunţite şi încorporate, atât pentru o bună descompunere a acestora, cât şi pentru a reduce riscul de infecţie cu boli.

Momentul semănatului

Deşi epoca de semănat variază între 1 septembrie şi 15 septembrie în funcţie de arealul diferit al ţării, data semănatului coincide cel mai adesea cu perioada ce oferă cantitatea optimă de umiditate pentru răsărire. Trebuie avut însă în vedere că rapiţa are nevoie în toamnă de 800-900 grade temperaturi active mai mari de 0 grade, perioadă în care trebuie să asimileze aproximativ 40-50 kg de N s.a., ce va permite plantelor să acumuleze o biomasă de 700-900 g/m2. În cazul în care precipitaţiile se lasă aşteptate, nu ezitaţi să semănaţi în uscătură, ceea ce este mai benefic decât să aşteptaţi ploaia în urma căreia să semănaţi.

Densitatea

Densitatea optimă pe care ne-o dorim înainte de intrarea în iarnă şi la recoltat este între 30 şi 50 de plante/m2, astfel doza de sămânţă nu ar trebui să depăşească intervalul de 40-60 de boabe/m2. Distanţa între rânduri poate fi crescută şi la intervalul 40-80 cm, rapiţa având o capacitate foarte bună de ramificare laterală, însă este foarte important să nu se depăşească numărul de 15 plante/ rând indiferent de distanţa dintre rânduri folosită.

Fertilizarea cu N în toamnă

La alegerea îngrăşământului NPK pentru fertilizarea de bază trebuie luată în considerare concentraţia de N din îngrăşământ. Astfel, deşi rapiţa trebuie să asimileze până la intrarea în iarnă aproximativ 40-50 kg/ha N s.a., în condiţii normale această cantitate este pusă la dispoziţie de către sol. Se recomandă folosirea de NPK cu concentraţie redusă de N sau chiar 0, pentru că depăşirea acestei cantităţi asimilate poate stimula alungirea tulpinii care scade rezistenţa plantei peste iarnă, dar şi potenţialul productiv. În cazul în care se seamănă foarte târziu se poate interveni cu 10-15 kg/ha N s.a. aplicat localizat (ideal este aplicarea unui NPK de tip starter sau microgranulat).

Fertilizarea cu P în toamnă

Rapiţa este o cultură foarte sensibilă la fertilizarea cu P în toamnă. În general, la 7-10 zile de la răsărit, dacă rapiţa nu găseşte în sol P uşor disponibil, aceasta are resursele din bob epuizate şi va intra în carenţă. În cazul în care s-a folosit la bază un NPK mai greu solubil sau avem soluri pe care intervin blocaje de P, se recomandă aplicarea localizată (de tip starter) de P uşor solubil.

Dezvoltarea radiculară în toamnă

Literatura de specialitate ne spune că, pentru rezultate optime în primăvară, rapiţa trebuie să dezvolte în toamnă minimum 8 frunze, o rădăcină de minimum 8 cm lungime (de preferat 20 cm) şi o grosime a rădăcinii de minim 8 mm. Practica confirmă că o rapiţă bine dezvoltată în toamnă va da rezultate superioare în primăvară, însă ambele situaţii mai sus menţionate corespund unei rădăcini bine dezvoltate, în care rapiţa trebuie să acumuleze cât mai multe substanţe de rezervă, ce îi vor asigura plantei un start şi o ramificare mai intensă în primăvară.

Aplicarea Borului în toamnă

Rolul borului, aplicat foliar la preînflorit, este deja cunoscut de marea majoritate a fermierilor care îl aplică pentru îmbunătăţirea şi uniformizarea înfloritului, însă specialiştii de la Cetiom recomandă aplicarea unei fracţii de Bor şi în toamnă (de preferat la semănat). Borul aplicat în toamnă are rolul de a stimula sinteza mai intensă de zaharuri ce vor ajuta planta să reziste mai bine la iernat, dar mai ales vor reprezenta resursele necesare repornirii în vegetaţie şi a unei ramificări mai puternice.

Pentru mai multe strategii şi soluţii pentru cultura de rapiţă nu ezitaţi să apelaţi la consultanţii Timac Agro România din teritoriu.

Recolte bogate!

Autor: Dr. Marius Laurenţiu EFTENE

Product Manager Timac Agro România

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *