Cultivatorii de plante medicinale solicită sprijinul Ministerului Agriculturii

Share Button

În ultimii ani, producătorii de plante necesare industriilor farmaceutică și alimentară încearcă să-și mărească suprafețele cultivate, să vină în întâmpinarea cererii existente în această sferă de activitate. Interesul producătorilor autohtoni de medicamente, dar și din industria farmaceutică nu se apropie de interesele normale ale producătorilor, mai bine zis ale cultivatorilor de plante medicinale. Se remarcă faptul că, în loc de o colaborare unanimă, deosebit de fructuoasă și capabilă să reînvie producția națională de medicamente, dar și de alimente procesate cu ingrediente fără să primejduiască viața consumatorilor, cam scârțâie. De unde provine această lipsă de înțelegere din partea celor care beneficiază de munca agricultorilor? Din prețurile oferite, care, de multe ori, nu acoperă nici costurile de producție. Aceste neînțelegeri survin din cauza ofertei unor cantități mari de plante medicinale provenite din Bulgaria, Ucraina și Rusia, la prețuri de dumping.

Cu toate acestea, culturile respective, care în urmă cu 5-6 ani nu depășeau 7-8 mii de hectare la nivel național, acum au crescut de șase-șapte ori. Dar această creștere s-a realizat numai prin eforturile și sacrificiile producătorilor agricoli, care au încredere că într-o zi și munca lor va fi judicios răsplătită. De altfel, unul dintre importanții contractanți de plante medicinale din zona sud-estică a țării ne spunea: „Sperăm că într-o zi ‹‹farmaciștii›› vor înțelege că în dorința lor de a lua tot se vor trezi că nu mai au de unde procura materia primă“.

Agroprovans Bărăganul, din județul Brăila, de la 7-8 hectare cultivate în anii 2010-2011, a ajuns să cultive 75 ha, din care 50 ha cu coriandru și 25 ha cu lavandă, fenicul, ricin, armurariu și muștar. Mai mult, inginerul Gheorghe Gutium, administratorul societății, a făcut și face mari eforturi financiare nu numai pentru culturile respective, dar și pentru modernizarea mașinilor agricole destinate lucrărilor pentru înființarea și întreținerea culturilor. Totodată, se fac investiții în vederea procesării semințelor de coriandru, ricin etc. în instalații deosebit de ingenioase.

În sudul și sud-estul României, mai precis în Câmpia Română, Bărăgan și Dobrogea, unde până în 1990 suprafețele cultivate însumau peste 50 de mii de ha, odată cu falimentarea a tot ce era românesc, mă refer la fabricile destinate produselor farmaceutice și produselor alimentare prin procesare, plantele medicinale au dispărut. România, din țara care își asigura aproape integral materiile prime pentru medicamente, ceaiuri și ingrediente pentru industria alimentară și din exportator cu însemnate procente la bugetul național a ajuns un importator păgubos. Atât din punct de vedere financiar, cât și prin faptul că produsele aduse din afară ridicau mari semne de întrebare asupra calității lor. A fost rezultatul scenariului pus în scenă imediat după evenimentele din decembrie ’89, pregătit cu minuțiozitate înainte, și care a transformat țara noastră dintr-un benefic exportator într-un păgubos importator. Într-un sfert de veac, în numele așa-zisei democrații și dezvoltării unei țări în spirit capitalist, s-a distrus întreaga economie națională și, odată cu aceste evenimente mai mult decât tragice, România a devenit o groapă de gunoi pentru produse farmaceutice și milioane de tone de produse alimentare contrafăcute, de o calitate regretabilă, ieșite din orice garanție, produse care acum, după 25 de ani, constatăm că au săpat nemilos la calitatea vieții noastre.

Revenim, totuși, la durerile producătorilor de plante medicinale și pentru industria alimentară, oameni în marea lor majoritate agricultori pasionați, care și-au îndreptat gândurile către politicienii și guvernanții actuali cu încredere și speranțe că vor fi sprijiniți și ei, mai ales că de la 1 martie a.c. medicamentele se ieftinesc cu 35%, iar produsele alimentare realizate prin procesarea plantelor vor contribui la însănătoșirea climatului în general, dar mai ales a vieții unui popor greu încercat, trădat și vândut de indivizi fără conștiință și spirit național.

Mihai VIȘOIU

Revista Agrobusiness nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 12

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *