Cultivarea ricinului, o activitate în stadiu incipient

Share Button

ricinus-communisRicinus communis, aşa cum este cunoscut în lumea ştiinţifică, este o plantă miraculoasă prin multiplele utilizări ale uleiului care se obţine din seminţele lui, dar şi datorită potenţialului economic pe care îl are. Aveam să aflăm acest lucru de la unul dintre puţinii, dacă nu chiar singurul cultivator de ricin din ţara noastră. Vreme de 25 de ani ricinul a fost lăsat în afara preocupărilor agricole, fiind folosit mai mult în scop decorativ. Ioan Conţ, un fermier din Cluj, s-a hotărât să scoată ricinul din conul de umbră în care a stat până acum. Persoană întreprinzătoare din fire, vreme de patru ani a experimentat cultivarea ricinului şi a hotărât să înceapă un business inedit pentru agricultura românească de acum. Pionieratul său a început prin comercializarea pe Internet a seminţelor de ricin, dar, începând cu toamna acestui an, va debuta o linie de procesare pentru obţinerea uleiului de ricin.

Patru ani de studiu experimental

Ioan Conţ a început firesc prin a se documenta despre potenţialul plantei şi al seminţelor ei. Primul pas concret l-a făcut în 2011, când a început să cultive ricinul ca plantă ornamentală pe o suprafaţă de 100 mp. Astfel a obţinut seminţele necesare pentru semănarea unei suprafeţe mai mari. În anul 2013 a înfiinţat o miniplantaţie pe aproximativ 3.000 mp, iar în 2014 a extins cultura şi a îmbunătăţit tehnologia de cultivare. A fost, ne spune fermierul din Cluj, un studiu experimental pentru a putea face o analiză a rentabilităţii, a comportamentului plantei pe timpul vegetaţiei, maturizării, culesului, şi decapsulării pentru scoaterea seminţelor din capsule. Astfel a avut o viziune asupra întregului lanţ de cultivare şi recoltare. Rezultatul experimentului a fost favorabil pentru că a obţinut o recoltă bună spre foarte bună. „Partea goală a paharului“ a fost că a pierdut o parte însemnată din recoltă din cauza brumei timpurii din toamna anului 2014.

Nu s-a lăsat descurajat şi în anul agricol 2015 a început un nou experiment axat pe detaliile agrotehnice ale cultivării ricinului, respectiv distanţele între plante, numărul de plante în cuib, perioada de însămânţare şi realizarea ei în trei etape.

După patru ani de studiu complex, Ioan Conţ priveşte cu optimism spre viitorul culturii ricinului în România şi spune că anul viitor va atinge un alt nivel. Anul viitor va trece de la cultivarea pe sole mici la cultura pe sole de minimum un hectar, o fază superioară care să-i concluzioneze studiile făcute în aceşti patru ani.

În căutarea pieţei de desfacere

Fermierul din Cluj este un deschizător de drumuri. Acest fapt aduce cu sine şi o serie de dezavantaje. Primul şi poate cel mai important este lipsa unei pieţe de desfaceri organizate. Deşi, potrivit dlui Conţ, ricinul este deosebit de rentabil prin comparaţie cu alte culturi agricole, vorbim despre o fază incipientă a cultivării lui în România. În contextul acesta, fermierul se află într-o continuă căutare a pieţii pentru desfacerea produsului finit (uleiul de ricin) industrial, tehnic, farmaceutic şi în industria cosmetică. Dacă se rezolvă problema valorificării, rentabilitatea este sigură. Din calculele pe care le-a făcut dl Conţ, raportul cheltuieli-profit este unul ademenitor. Totalul costurilor de înfiinţare a culturii este 7.750 lei, iar profitul (discutabil în funcţie de destinaţia producţiei de ricin) este important. Pornind de la posibilitatea obţinerii unei recolte de minimum 1.400 kg de seminţe la hectar, o simplă analiză economică arată că, în cazul comercializării seminţelor de ricin ca plantă de grădină la un preţ de 0,50 lei/buc., poţi obţine 2.100.000 lei. Un kilogram are cca 3.000 de seminţe. Din nefericire, valorificarea seminţelor pentru cultivarea ricinului ca plantă de ornament este foarte greoaie şi fără perspective certe în condiţiile în care poţi să vinzi numai la cantităţi mici.

În cazul destinaţiei industriale, la acelaşi calcul de mărime a producţiei obţinute, procesând seminţele şi obţinând uleiul de ricin (dintr-un kilogram de seminţe se poate obţine cca 0.4 litri ulei) putem obţine la vânzare cca 100-120 lei/ litru ca producător. În farmacii preţul a 100 ml ulei de ricin variază între 12 si 15 lei. La o medie de 1.400 kg de seminţe/ha se obţin cca 560 litri de ulei brut. Dacă se valorifică la un preţ de 120 lei/litru se obţin 67.200 lei. În cazul cultivării şi procesării indus­triale trebuie avute în vedere şi cheltuielile de procesare (investiţia în maşini pentru procesare, scule, dispozitive, înmagazinare transport etc.). Chiar şi scăzând toate aceste costuri, cultura ricinului este deosebit de profitabilă.

– După calculele dlui Ioan Conţ, la un hectar se poate obţine o recoltă între 1.200 kg şi cca 2.000 kg, în funcţie de soiul de ricin, condiţiile pedoclimatice, respectarea şi executarea la timp a lucrărilor agrotehnice necesare.

– În momentul acesta în ţara noastră nu se obţin producţii pentru procesarea industrială. Marea majoritate a cultivatorilor comercializează seminţele lor pentru cultivarea ricinului ca plantă ornamentală.

Deşi aflat la început de drum, Ioan Conţ are planuri ambiţioase pentru businessul său. Spune că, pentru atingerea performanţei, îşi doreşte să pună bazele unei asociaţii a cultivatorilor de ricin, care să preia producţia realizată de cultivatori, să efectueze operaţiunile de procesare pentru obţinerea uleiului de ricin şi să asigure desfacerea produsului finit. Deşi piaţa din România este principalul segment de valorificare a producţiei de ricin, dacă lucrurile vor evolua pozitiv, promotorul culturii de ricin din Cluj spune că exportul va fi o variantă pe care nu va ezita să o cerceteze. Condiţii pentru dezvoltarea acestei activităţi există. Potenţialul agricol naţional şi calitatea solului sunt în măsură să asigure producţii mari de seminţe de ricin valoroase pentru industria românească, iar beneficiile cultivatorilor de ricin ar putea fi însemnate.

Laura ZMARANDA

Tags:
5 Comments

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *