Criza forței de muncă, impact negativ în construcții și agricultură

Share Button

În ultimii doi ani, România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă. Statisticile spun că toate domeniile sunt afectate, dar cel mai mult – sectorul construcțiilor. Efectele se simt deja, dar ele vor deveni și mai greu de ignorat începând de anul viitor, când mai multe mari proiecte de infrastructură vor intra în derulare. Iar atunci nu va avea cine să le execute – este avertismentul clar al reprezentanților mediului de afaceri, care au participat la Forumul „Criza forței de muncă. Impactul asupra marilor proiecte de infrastructură“, organizat de Intact Media Group.

2016, an de vârf

Reprezentanții autorităților spun că încearcă să ia măsuri pentru a stimula ocuparea forței de muncă. Lia-Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale, a arătat că anul trecut România s-a confruntat cu cel mai mare flux de români care au plecat în afara granițelor, după cum se arată într-un document Intact Media Group. Ministrul a explicat faptul că una dintre consecințele acestui fenomen a fost deficitul foarte mare înregistrat pe piața forței de muncă: „Numărul locurilor de muncă vacante în perioada ianuarie – septembrie 2017 a fost de peste 362.000, cu 9 procente mai mare decât în aceeași perioadă din 2016. Din totalul posturilor vacante, aproape 75.000 au fost declarate repetat de angajator, deci nu s-au ocupat.“ Potrivit ministrului, cel mai mare deficit al forței de muncă se înregistrează în domeniul construcțiilor, IT-ului, agriculturii și medicinei. „În construcții și agricultură este cea mai mare problemă, deși cei mai mulți plecați din țară în domeniile acestea lucrează. Această pierdere se va simți mai mult de anul viitor, când va intra în funcțiune un program prin care se vor construi în mediul rural școli, grădinițe, sisteme de canalizare și de apă potabilă“ – a explicat Vasilescu.

Ce e de făcut? Cursuri de formare…

Declarativ, autoritățile au în vedere mai multe măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă. Sunt organizate cursuri de formare profesională, se oferă consiliere sau prime de încadrare. Totuși, ministrul Muncii și-a exprimat regretul că foarte puține dintre aceste programe sunt totuși accesate de mediul de afaceri. „Avem o jumătate de miliard de euro din fonduri europene pe care trebuie să-i folosească angajatorii pentru ucenici și stagiari. (…) Sunt doar 169 de persoane angajate ca ucenici și 60 ca stagiari, ceea ce nu acoperă suma de jumătate de miliard de euro pusă la dispoziție. Nu înțeleg de ce mediul de afaceri nu accesează acești bani“ – a declarat Lia-Olguța Vasilescu. La rândul său, Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a explicat de ce nu reacționează mediul de afaceri la programele guvernamentale de stimulare a ocupării forței de muncă. „Există într-adevăr o reticență a mediului de afaceri în a accesa programe de fonduri europene pentru că foarte mulți au avut de suferit în trecut, sunt multe procese. Din cauza unor hârtii, de exemplu, care le-au lipsit, trebuie să dea banii înapoi. Au apelat la consultanță, a fost plătită, dar aceasta nu a răspuns cu nimic când au fost corecții, uneori și de 100%. Aceste întâmplări din trecut justifică reținerea mediului de afaceri. (…) Sunt sigur că, odată cu derularea acestor investiții mari de infrastructură, aceste proiecte – „Prima chirie“, fonduri pentru ucenici etc. – vor deveni din ce în ce mai utilizate“, a precizat Erbașu.

Proiect pentru reformarea legislației

Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, crede că sectorul construcțiilor poate fi sprijinit la modul real. El s-a referit la Legea nr. 50/1991 privind executarea lucrărilor în construcții: „Legea nr. 50 a fost modificată de 6 ori. Această dinamică de modificare a legislației nu reprezintă o soluție optimă. La aceasta se adaugă birocratizarea excesivă și procedurile ineficiente. La Ministerul Dezvoltării lucrăm la un proiect pentru reformarea legislației care urmărește simplificarea procedurilor de autorizare, profesionalizarea funcționarilor publici și creșterea calității în construcții.“ În plus, în domeniul construcțiilor există și o problemă a statutului social. Este foarte greu să convingi tinerii să vină să lucreze în acest domeniu: „Un tânăr vine într-un anumit domeniu și din prisma statutului social pe care îl are, iar în ceea ce privește domeniul construcțiilor s-a creat o imagine negativă, care îi face pe părinți să nu-și îndemne copiii să vină în această zonă. Nici ei nu-și doresc, din cauza condițiilor grele, nu sunt nici foarte bine plătiți…, deci aceste probleme au creat rețineri în rândul familiilor“, a mai arătat Erbașu. Corneliu Pascu, președinte Iridex Group, a explicat faptul că deficitul forței de muncă a fost generat de lipsa investițiilor, de nivelul scăzut al salariilor, apoi de inconsecvența în accesarea fondurilor europene, respectiv pregătirea proiectului. „Avem forța de muncă plecată din România, dar și o forță de muncă sezonieră, care pleacă primăvara și vine toamna. Aceștia pleacă din cauza câștigului. Dacă, odată cu demararea proiectelor de infrastructură mare, s-ar impune și limite minime de salarizare, ar asigura realizarea acestor proiecte. Lipsa forței de muncă duce la întârzieri care sunt mai păguboase decât plata unor salarii mai mari“, a declarat Pascu.

Totuși…

Deficitul de muncitori calificaţi în construcţii, estimat de patronate la aproximativ 200.000 de angajaţi, a dus la o creştere a costurilor de construcţie cu 10-15% în ultimii doi ani. Guvernul este acum nevoit să ia măsuri urgente și concrete, astfel încât, dacă măcar o parte din proiectele de lucrări publice anunțate pentru anul viitor vor fi demarate, să poată acoperi necesarul de aproape 600.000 de oameni, preconizat în domeniul construcțiilor. Totuși, o parte dintre măsurile avute în vedere de Guvern pentru stimularea ocupării forței de muncă ar putea avea efecte negative, avertizează Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat. „Prima de relocare, de exemplu, va duce la depopularea a zone întregi din România. În mod normal, Guvernul ar trebui să susțină crearea de locuri de muncă în acele zone. La nivelul acelor județe sărace s-ar putea implementa, pentru o perioadă de 10 ani – să zicem – impozit pe profit zero, o taxare a muncii foarte scăzută și așa s-ar atrage investițiile. (…) Eu, ca Guvern, trebuie să creez condiții ca românii care nu au plecat în străinătate să rămână, cei care au plecat să vrea să se întoarcă și, în plus, dacă vor să vină și din alte țări, să poată veni. Asta trebuie să facă Guvernul: să creeze condiții ca oricine din lumea asta să vrea să vină să trăiască în România“, a mai arătat Eugen Teodorovici.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *