Cazul Brădet, „model“ de criză în afaceri

Share Button

lapte-romanescCazul Brădet a intrat deja în istorie, dar „efectele“ sale își vor face simțită prezența mult timp de acum încolo. În primul rând, este pentru prima dată în ultimii 26 de ani când un oficial guvernamental spune în clar numele unei companii care ar fi comercializat produse contaminate cu viruși. O rețetă perfectă pentru dezastrul oricărei afaceri… De oriunde… Cert este că, până în acest moment, au existat doar știri confuze, contradictorii, nimic concret, nicio dovadă în care să se poată avea încredere 100%.

Cum a început…

Totul a pornit în luna februarie de la o știre potrivit căreia mai mulți bebeluși din județul Argeș s-ar fi îmbolnăvit misterios cu un virus necunoscut… Virus care, potrivit presei, „ar putea fi E. coli“. Apoi, pe 29 februarie, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că bacteria E. coli a fost descoperită în produse lactate din județul Argeș, mai exact în brânza de vacă produsă de firma Lactate Brădet. După trei zile însă Irimescu a admis, într-o postare pe Facebook, că deocamdată nu există nicio dovadă privind legătura dintre bebelușii morți sau bolnavi din Argeș și brânza contaminată cu E. coli de la firma Brădet, dar că a ales să facă public numele firmei pentru a preveni și alte îmbolnăviri. La rândul său, proprietarul fabricii Lactate Brădet, din comuna argeșeană Brăduleț, Marius Badea, a declarat ulterior convins că au fost luate toate măsurile pentru a se evită o contaminare a produselor cu bacteria E. coli. „Am investit masiv și am încercat să facem o fabrică modernă, la capacitățile și la posibilitățile noastre și toate controalele care au fost la fabrică au dovedit că ne facem datoria cu responsabilitate. Utilajele sunt de ultima generație. Sunt convins că am luat toate măsurile pentru a evita orice contaminare în produsul nostru finit. Din păcate au apărut aceste speculații; aceste analize sunt parțiale și nu putem trage o concluzie definitivă“, a declarat Badea pe 1 martie, într-o conferință de presă.

Studiu de caz

Cazul Brădet a devenit un adevărat studiu de caz din care antreprenorii români, dar și autoritățile ar avea multe de învățat. Prima lecție ar fi că orice companie, oricând, ar trebui să aibă un plan de comunicare și de acțiune în caz de criză. A doua lecție ar fi pentru oficialii guvernamentali, care ar trebui să aibă mare grijă ce și cum comunică publicului, tocmai pentru a nu declanșa o criză de imagine în defavoarea oricărei companii, fie ea românească sau străină. Cert este că, potrivit unui studiu GMP PR, în acest moment antreprenorii români nu sunt pregătiți să gestioneze o criză de imagine, deși 60% dintre ei s-au confruntat cu asta în ultimul an – de la comentarii negative în social media până la articole în presă sau amenințări de boicot din partea consumatorilor. Și asta pentru că ideea de comunicare nu este o prioritate pentru antreprenorii români. Astfel, 62% nu au o persoană responsabilă de comunicare în companie, peste 80% nu au făcut niciodată un media training, iar 76% nu s-au gândit la vulnerabilitățile specifice afacerii lor care ar putea duce la o criză de imagine. Cu toate acestea, ei și-au păstrat optimismul: 75% dintre antreprenori nu cred că în următorul an se vor mai confrunta cu vreo criză. „Cazul Brădet ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru antreprenorul din România. Studiul ne arată că 40% dintre antreprenori văd un potențial de criză venind din zona produsului. Potențialul de criză există indiferent de business… Antreprenorul român trebuie să înțeleagă faptul că managementul crizei nu înseamnă doar un plan de comunicare, ci și un plan de continuitate a business-ului. Un plan de criză îl ajută să știe ce să spună, dar și cum să își continue activitatea“, spune Ana-Maria Diceanu, Head of Crisis Department și Senior Partner GMP PR.

Lupte economice „neortodoxe“

Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentelor Românești, a expli­cat pentru Lumea Satului că această criză are rădăcini foarte adânci, iar principalul vinovat e statul. „Cazul Brădet reprezintă o criză la nivel de stat pentru că autoritățile n-au avut un plan de comunicare pe această criză. Exact în aceeași situație s-a aflat și antreprenorul. Pentru că atunci când apare o astfel de informație, cum că ai o marfă infestată, trebuie să ai un plan de acțiune și să vezi cum informezi opinia publică despre respectiva criză. Și asta în condițiile în care în lupta economică se folosesc de foarte multe ori și metode care nu sunt întotdeauna ortodoxe. Cred că și companiile mari din România, nu numai cele mici, au o problemă pentru că pur și simplu nu au planuri de criză și nu știu să intervină în momentele în care le este afectată imaginea. Iar acest lucru distruge încrederea consumatorilor în general în produsele alimentare românești și nu în special într-un brand“, ne-a explicat Ștefan Pădure.

Ce nu se știe…

Ce nu se știe este că în cazul Brădet a existat pericolul real al rambursării banilor primiți prin fondurile europene folosiți prin proiecte SAPARD. Fonduri necesare pentru achiziția tehnologiei moderne necesare producției. „Eu cred că a fost o declarație grăbită, pripită, fără a avea în spate o documentație foarte clară. Cred că era foarte firesc ca bebelușii să nu se îmbolnăvească de la brânză și spun asta pentru că nu e normal ca dintr-un singur lot de brânză să se îmbolnăvească persoane aflate în localități diferite. Dovada este însuși faptul că nici până acum nu s-a aflat exact cauza îmbolnăvirilor… Părerea mea este că nu e vorba de brânză contaminată și că toate problemele vin de la apa de băut… Ce avem de învățat din cazul Brădet? Înainte de a face o declarație trebuie să avem toate probele și dovezile necesare pentru că o poveste de genul asta poate duce la distrugerea afacerii. În speță este vorba de un producător autohton care pe piața produselor lactate reprezintă un concurent real pentru orice alt producător român sau străin“, ne-a declarat Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Concluzia?

Cu o producție de 8 t de preparate din lapte zilnic, compania Brădet este una dintre cele mai importante companii românești din industria autohtonă a laptelui. Or, în opinia analistului economic Ilie Șerbănescu, tocmai aici este „problema“. „Părerea mea este că într-o țară normală omul de afaceri în cauză, dacă ar fi dat în judecată o persoană oficială care a făcut o astfel de declarație, ar fi luat daune de milioane de euro. Cert este că, până nu ai toate dovezile, nici măcar nu poți să vorbești de vreun efect negativ al vreunui produs alimentar sau nu. Dacă s-ar fi dovedit ceva lucrurile se complicau mult, dar până acum nu s-a dovedit. Dar ne aflăm în România unde nimic nu e normal mai ales că este evident că funcționează un program străin de eliminare a capitalului românesc din piață. Iar pentru asta există două formule – una e cea de care vorbim – printr-un atac direct și cealaltă este scoaterea unei companii din piață prin cumpărare. În acest sens, chiar înainte de cazul Brădet a fost cumpărată de către o multinațională franceză o companie din România care era lider pe piața de lactate – Albalact“, ne-a declarat analistul.

În final menționăm că fabrica Lactate Brădet și-a reluat activitatea la începutul lunii aprilie după ce Direcția de Sănătate Publică (DSP) și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Argeș au emis avizele de funcționare.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *