Vezi continutul

Arhiva

Categorie: Afaceri
Share Button

În perioada 10-12 decembrie, Limagrain şi-a invitat colaboratorii din distribuţie să participe la aşa-numita „Şcoală de iarnă a profesioniştilor”, în fapt, un training tehnico-comercial pentru campania de primăvară 2011. Organizată în decorul feeric de la Cheile Grădiştei-Moeciu, locaţie favorită mai nou pentru astfel de evenimente, întâlnirea a constituit prilejul lansării unui nou concept de formare a oamenilor implicaţi în business-ul cu seminţe din România, intitulat LG Tecny Sales. Dacă înainte acest gen de întâlniri erau dedicate distribuitorilor, de această dată în centrul atenţiei au stat angajaţii acestora. Reprezentanţii LG s-au gândit să-i adune laolaltă pe toţi cei care intră în contact direct cu fermierii, cu scopul de a le prezenta produsele, dar şi pentru a-i forma în tainele vânzării. Şi asta pentru că au înţeles că, pentru a iniţia colaborări de lungă durată cu clienţii lor, au nevoie de oameni de vânzări bine pregătiţi, care cunosc caracteristicele seminţelor LG şi care să poată răspunde cerinţelor unor fermieri din ce în ce mai pregătiţi.

În prezent, LG are circa 50 de distribuitori agreaţi, unii dintre ei naţionali, alţii zonali, ai căror oameni de vânzări au fost instruiţi pe parcursul celor patru zile. Printre ei se numără: Agroexpert, Agroind Căuaceu, Agritop Brăila, Agroclass, Vitaplant, Agrospeed, Alcedo, Chimagri Brăila, Comcereal Botoşani,  Expur SA, General Agro, Lavora Agro, Medicago, MW Chim Serv, Prutul SA, TG Agro Ialomiţa, Total Agro etc.

Oamenii de vânzări, o punte de legătură cu fermierii

Pentru a putea oferi agricultorilor exact produsul de care au nevoie, celor aproximativ 100 de oameni de vânzări prezenţi le-au fost expuse caracteristicile hibrizilor Limagrain de porumb, renumiţi pentru toleranţa lor la secetă, şi de floarea-soarelui, apreciaţi pentru rezistenţa la boli, producţiile ridicate şi toleranţa la noile rase de lupoaie. Participanţii au aflat de la reprezentanţii LG care sunt avantajele comerciale ale produselor pe care aceştia le au în portofoliu, ce nevoi acoperă şi care este adaptabilitatea lor pe zone sau chiar pe fiecare judeţ. „Nu e suficient ca un produs să fie bun, el trebuie să răspundă unor cerinţe precise, iar oamenii de vânzări au acest rol: de a le oferi agricultorilor varianta cea mai potrivită în funcţie de nevoile fiecăruia“, afirma cu această ocazie Alina Creţu, director de marketing Limagrain România.

Produsele star pentru campania 2011

Reprezentanţii companiei au valorificat o perioadă relativ liniştită pentru a-şi prezenta viziunea a ceea ce ar trebui să însemne anul 2011. Evenimentul a constituit aşadar momentul prielnic lansării produselor pe care mizează în noua campanie.

Porumb

LG 33.50 – Rezultate excepţionale în condiţii de secetă
• Un hibrid simplu, denţat, utilizat pentru boabe din grupa FAO 350;
• Plante de talie medie cu stay-green bun;
• Ştiuleţi lungi, uniformi, bine fecundaţi;
• Genetică nouă, cu potenţial ridicat de producţie;
• Producţii bune în diferite condiţii;
• Pierde uşor apa din bob –umiditate scăzută la recoltare;

LG 33.95 – Profit sigur pentru fermieri
• Hibrid simplu denţat utilizat pentru boabe din grupa FAO 400;
• Plante înalte, sistem foliar bogat;
– Tulpini şi rădăcini puternice;
• Ştiuleţi mari, lungi, cu 16 rânduri;
• Potenţial ridicat de producţie cu umiditate scăzută la recoltare;
• Profit sigur: producţii la FAO 400 cu umiditate de FAO 350;
• Comportament bun în condiţii de secetă.

Floarea-soarelui

LG 56.63 CL- Cel mai iubit hibrid Clearfield în România
• Hibrid semitardiv de tip Clearfield;
• Rezistenţă genetică la rasele cunoscute de Plasmopara şi la toate rasele de Orobanche cumana;
• Toleranţă crescută la Phomopsis şi Sclerotinia de capitul;
• Rezultate excepţionale în cultură;
• Densitate recomandată: 60.000 pl/ha;
• Tratamentul se face cu Pulsar 40 produs de BASF.

Să ştii ce vinzi, să ştii cui vinzi…

Aşa s-ar putea rezuma în câteva cuvinte elementele esenţiale ale cursului de iniţiere în arta vânzării la care au participat oamenii din distribuţie în cea de-a doua parte a întâlnirii. Participanţii şi-au însuşit cu această ocazie câteva tehnici de planificare a succesului în vânzări, cu aplicabilitate pe produsele Limagrain.

Printr-o abordare modernă, specialiştii unor companii de training profesional i-au învăţat care sunt etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la semnarea unui contract. Ei s-au putut familiariza cu modalităţile de abordare şi de atragere a atenţiei clienţilor şi, mai ales, cu modul de prezentare a produselor pentru ca, în final, să vândă mai uşor seminţele.

Valentina ŞOIMU

Share Button

Aşa cum ne-a obişnuit încă de la momentul înfiinţării, compania Timac Agro România a organizat, la sfârşitul lunii noiembrie, cea de-a patra ediţie a Convenţiei Comerciale, moment de bilanţ dar şi de pregătire morală a echipei pentru o nouă campanie. Pentru că modelul de business al companiei se bazează pe distribuţie, an de an întâlnirea este dedicată distribuitorilor, precum şi partenerilor de co-branding care la această ediţie au fost: Monsanto, Limagrain, Euralis şi Emporiki Bank.

Membră a grupului Roullier din Franţa, care, pe lângă îngrăşăminte, mai însumează încă 12 sectoare de producţie, compania Timac Agro România a demarat în 2006 cu o echipă de 11 oameni. Aceasta s-a dezvoltat de la an la an, numărând astăzi aproape 70 de angajaţi. Puterea companiei stă în prezent atât în îngrăşămintele pe care le comercializează, cât şi în numeroşii specialişti care le fac cunoscute şi le recomandă în funcţie de specificul fiecărei zone şi culturi.

Scurt bilanţ de activitate

Cum era şi firesc, în prag de sfârşit de an întâlnirea a constituit momentul cel mai prielnic pentru evaluarea activităţii companiei. Aceasta a fost prezentată de către directorul naţional de vânzări, Ionel Bursuc. El a vorbit despre evoluţia suprafeţelor fertilizate cu îngrăşămintele Timac, suprafeţe care au ajuns de la 100 mii ha în 2007 la 250 mii ha anul acesta. Şi cifra de afaceri s-a dublat în ultimii trei ani, ajungând de la 7 la 15 milioane de euro în 2010, iar valoarea creată partenerilor din distribuţie a crescut şi ea de la un milion la două milioane de euro.

Printre avantajele utilizării produselor Timac Agro se numără perioada de creditare mare, ce reprezintă un avantaj atât pentru fermier, cât şi pentru distribuitor, dar şi costurile logistice mici, asigurând transportul în fermă. Produsele – care se vând numai pe canalele de distribuţie – creează în timp şi un grad ridicat de fidelizare.

Îngrăşămintele care şi-au demonstrat valoarea într-un timp foarte scurt, devenind favorite, sunt Sulfammo-produsul motor, Timastart NPS 53 şi Eurocereal.

Premisele noului an

Reprezentanţii companiei au vorbit cu această ocazie atât despre perspectivele pieţei îngrăşămintelor, cât şi despre proiectele de viitor ale companiei. Ei susţin că anul 2011 pleacă de la premise bune în ceea ce priveşte preţurile produselor agricole, iar perspectivele par a fi mai bine orientate pe termen scurt şi mediu. Din spusele directorului Timac Agro pe zona de sud-est a Europei, Vincent Besnard, reiese însă că mai avem de lucru în ceea ce priveşte dezvoltarea filierelor agricole din România.

Pentru anul 2011, compania şi-a propus câteva obiective adaptate situaţiei actuale din piaţă. Printre obiectivele enumerate de directorul general Adrian Drăgan se numără creşterea cu 30% a cifrei de afaceri şi, implicit, a cotei de piaţă. În prezent, din cei 7.000 de fermieri vizitaţi anual, 1.000 sunt clienţi permanenţi ai acestor produse de nişă, care capătă notorietate de la an la an.

Tot la capitolul planuri de viitor intră şi promisiunea reprezentanţilor companiei de a continua să aducă inovaţii în ceea ce priveşte nutriţia plantelor, atât prin produse noi specializate pe culturi şi regiuni, cât şi prin tehnologii inedite de utilizare a acestora.

Ca în fiecare an, reprezentanţii Timac Agro şi-au premiat distribuitorii în funcţie de vânzările realizate, premiul pentru „Partenerul anului în 2010” fiind acordat Companiei Aectra Agrochemicals.

Valentina ŞOIMU

Share Button

Prima ediţie a expoziţiei AGRIPLANTA reprezintă un nou concept axat pe loturi demonstrative, demonstraţii comentate cu maşini agricole, spaţii de expunere în aer liber şi discuţii pe teme de interes pentru agricultură.

Expoziţia va avea loc în perioada 3-5 iunie 2011 la Fundulea, judeţul Călăraşi, şi va oferi întreaga gamă de inputuri pentru agricultură: producători şi distribuitori de seminţe, fertilizanţi şi produse pentru protecţia plantelor, furnizori de maşini şi utilaje agricole, silozuri, sisteme de irigaţii şi sere, echipamente pentru cultivarea legumelor şi fructelor, firme de consultanţă, bănci, asigurări.

Evenimentul este o platformă neutră de comunicare, ce şi-a propus să prezinte totul de la sămânţă la recoltă şi să ofere multiple puncte de interes pentru expozanţi şi vizitatori deopotrivă:

• loturi demonstrative ce vor pune în evidenţă tehnologii moderne pentru obţinerea recoltelor bogate;
• demonstraţii comentate cu maşini pentru prelucrarea solului, maşini de erbicidat;
• platformă simulare teren accidentat pentru testarea stabilităţii braţelor;
• tractor drive-test pentru vizitatori;
• evenimente conexe: AgriCafe, AgriWoman, Agri4Kids – dedicate femeilor şi copiilor, tombole şi concursuri cu premii.

AGRIPLANTA este organizată de DLG Intermarketing, reprezentanţa DLG e. V (organizatorul celui mai mare târg din lume – Agritehnica) şi organizatorul târgului AGRARIA – Cluj-Napoca.

Share Button

Grupul InterAgro a inaugurat, la începutul lunii decembrie 2010, două investiţii importante, Cramele Voievodului şi Fabrica de biscuiţi şi napolitane de la Zimnicea, judeţul Teleorman. Evenimentul s-a suprapus cu împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea InterAgro SRL Zimnicea, una dintre principalele companii din cadrul Grupului.

Tehnologii de ultimă generaţie

Gama de vinuri Cramele Voievodului este produsă în Centrul de Vinificaţie de la Zimnicea, realizat printr-o investiţie de 9 milioane euro, pentru care au fost accesate şi fonduri europene.

Primul vin din această gamă va fi Nobilitas, vin nobil, cu denumire de origine controlată, ce oferă o gamă vastă de soiuri pentru vinurile roşii şi cele albe, inclusiv soiul autohton Crâmpoşie.

Plantaţiile sunt situate în podgoriile Terasele Dunării, pe o suprafaţă de 334 ha, şi sunt complet tehnologizate, de la irigarea prin picurare, până la recoltarea mecanizată.

Pentru anul 2011, SC Intervitt SRL, compania ce deţine Centrul de Vinificaţie, estimează o producţie de aproximativ 1 milion de litri de vin.

Cea de-a doua investiţie a Grupului, Fabrica de biscuiţi şi napolitane, a fost realizată exclusiv din fonduri proprii, valoarea acesteia ridicându-se la 5 milioane de euro.

O mare parte din materia primă este preluată de la firmele din cadrul Grupului.

Programul de dezvoltare a Grupului vizează înfiinţarea unei fabrici de procesare a seminţelor oleaginoase, mărirea capacităţii de producţie a fabricii de lactate şi brânzeturi şi creşterea numărului de animale din ferme.

Dana MĂCRIŞ

Share Button

Cel mai mare producător de mori pentru nutreţuri din România, SC Tehnofavorit SA – Bonţida (Cluj), a proiectat şi executat o batoză pentru porumb. Capacitatea de prelucrare este de 3-4 t/oră. Să nu vă închipuiţi că noul utilaj are ceva în comun cu rudimentarele batoze, folosite cu zeci de ani în urmă!

„Noi credeam că vremea batozelor pentru gospodăriile individuale a apus demult. Numai că numărul mare al fermelor mici a dus la cerere mare pentru acest utilaj“, a declarat dr. ing. Liviu Ceclan, director marketing-vânzări la Tehnofavorit, pentru Lumea Satului.

Conform celor spuse, noua batoză are menirea de a desface boabele de pe ştiulete, de a le curăţa de pleavă şi de a le separa. Este un utilaj hibrid, în sensul că poate fi acţionat de propriul motor electric trifazat, dar şi de la priza de putere a tractorului, acolo unde gospodarul nu dispune de curent trifazic.

În proiectare se află o altă batoză de porumb, care va fi dotată cu motor electric monofazic de 3 kW, cu capacitate de 1-2 t/oră.

Moară cu valţuri

Tehnofavorit a introdus în producţie o moară cu valţuri, care striveşte, aplatizează boabele de cereale, făcându-le mai eficiente din punct de vedere nutritiv. Prin acest mod de preparare bobul nu este eliminat întreg din organismul animalului fără să fie utilizat, dar nici nu ajunge atât de prăfos încât să-i dăuneze fiziologic.

Interlocutorul nostru ne-a spus că granulaţia furajelor trebuie să fie în strânsă legătură cu cerinţele fiziologice ale animalelor. Teoretic, cu cât granulaţia unui furaj este mai fină, cu atât hrănirea este mai eficientă, iar rezultatul îngrăşării devine mai bun. În realitate, există unele specii, cum ar fi oile, caprele, iepurii şi, desigur, mieii şi iezii, care nu suportă un furaj cu granulaţie prea fină. Le creează probleme respiratorii şi chiar leziuni pe mucoasa stomacală.

Mai mult, oamenii de ştiinţă în domeniul nutriţiei animalelor sunt de părere că bovinele şi cabalinele trebuie să primească un furaj strivit, aplatizat şi nu mărunţit până la prăfuire.

„În viitorul apropiat, vrem să fabricăm mori cu valţuri şi pentru consumul uman, atât pentru făina de panificaţie, cât şi pentru mălaiul grişat, mai ales că Tehnofavorit a mai produs, în trecut, asemenea mori. Acestea vor produce făină fină din grâu sau grişată de mălai, dar nu vor pulveriza şi tărâţele care, astfel, vor fi uşor eliminate“, a afirmat Ceclan.

De la moara pneumatică la cea structurală

Conceptul de moară structurală este nou. A apărut în urma observaţiilor fermierilor şi a constatărilor inginerilor de specialitate, care consideră că viteza periferică prea mare a ciocănelelor dintr-o moară clasică destructurează furajul, prin prăfuire excesivă. Acest lucru duce la o proastă digestie şi chiar la lipirea de mucoasa stomacală. Noile mori produc o granulaţie mai mare, dar mai apropiată de necesităţile fiziologice ale animalelor.

„Tehnofavorit este prima companie care a introdus pe piaţă mai multe modele de astfel de mori structurale, cu puteri de 15, 22, 33 şi 37 kW. Acestea pot fi montate şi câte două, în baterie, dublându-se astfel capacitatea de prelucrare a unei instalaţii“, a precizat directorul de marketing-vânzări.

Traian DOBRE

Share Button

Întotdeauna au existat şi continuă să existe motive clare ce justifică existenţa PAC. Această politică a evoluat în mod constant pentru a reflecta atât necesităţile sectorului agricol, cât şi pe cele ale societăţii ca întreg.

Decizii de forţă majoră

PAC îşi are rădăcinile în Europa de Vest a anilor ‘50, unde societatea fusese profund marcată de anii de război şi unde agricultura era paralizată, împiedicând astfel aprovizionarea cu alimente. Iniţial, PAC a pus accentul pe încurajarea creşterii productivităţii agricole, pentru a le asigura consumatorilor o aprovizionare constantă cu produse alimentare la preţuri accesibile, dar şi pentru a crea un sector agricol viabil pentru Uniunea Europeană.

Datorită PAC, agricultorii beneficiau de subvenţii şi sisteme care le garantau preţuri ridicate ce îi stimulau să producă mai mult. De asemenea, se acordau ajutoare financiare pentru restructurarea agriculturii. De exemplu, au sprijinit investiţiile în ferme, în scopul dezvoltării şi gestionării capacităţilor lor tehnologice, astfel încât să se poată adapta la condiţiile economice şi sociale ale vremii.

Anumite măsuri au fost introduse sub forma unor ajutoare pentru pensionarea anticipată, pentru formarea profesională şi pentru regiunile defavorizate.

Deceniul de referinţă ’80

PAC şi-a atins cu succes obiectivul de autoaprovizionare a Uniunii Europene începând cu anii ’80. Cu toate acestea, UE a ajuns să se confrunte dintr-o dată cu excedente aproape permanente din principalele produse agricole, dintre care unele au fost exportate (cu ajutorul subvenţiilor), în timp ce altele au trebuit depozitate sau dispersate în interiorul UE.

Aceste măsuri au atras cheltuieli bugetare ridicate, au distorsionat anumite pieţe mondiale, nu au servit întotdeauna cel mai bine intereselor agricultorilor, devenind astfel nepopulare în rândul consumatorilor şi contribuabililor.

În acelaşi timp, societatea a devenit tot mai preocupată de durabilitatea agriculturii în contextul protecţiei mediului, Summitul mondial de la Rio (1992) fiind, în acest sens, un reper important la începutul anilor ‘90.

PAC trebuia să se schimbe… şi s-a schimbat!

Multe dintre schimbările importante ale PAC avuseseră deja loc în anii ’80, dar s-au accentuat în special la începutul anilor ‘90. Limitarea producţiei a contribuit la reducerea excedentelor (cotele de lapte din 1983) şi s-a pus un accent pe agricultura ecologică.

Pentru a beneficia de ajutoare directe, agricultorii au fost nevoiţi să îşi îndrepte atenţia spre piaţă şi să răspundă noilor priorităţi ale publicului (reforma MacSharry din 1992).

Această schimbare de strategie, care a avut loc în 1999 prin reforma „Agendei 2000“ şi care favorizează competitivitatea agriculturii europene, include, de asemenea, un element fundamental nou – o politică de dezvoltare rurală destinată să încurajeze numeroase iniţiative rurale. Ea a ajutat agricultorii să îşi restructureze fermele şi să diversifice şi să îmbunătăţească comercializarea produselor.

Reforma fundamentală

S-a stabilit un plafon bugetar pentru a asigura contribuabilii că nicio cheltuială legată de PAC nu va scăpa de sub control. În 2003 s-a convenit, în cele din urmă, asupra unei reforme fundamentale noi.

Agricultorii nu mai sunt plătiţi doar pentru a produce produse alimentare. Astăzi, cererea este principala forţă motrice a PAC. Ea ţine seama pe deplin de preocupările consumatorilor şi ale contribuabililor, lăsând în acelaşi timp agricultorilor din UE libertatea de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei.

În trecut, cu cât agricultorii produceau mai mult, cu atât primeau mai multe subvenţii. În viitor, majoritatea ajutoarelor destinate fermierilor vor fi plătite independent de cantităţile produse. În cadrul noului sistem, agricultorii vor continua să primească plăţi directe cu scopul de a menţine stabilitatea veniturilor, dar legătura cu producţia a fost eliminată.

Noile exigenţe

În afara de aceasta, agricultorii trebuie să respecte standarde de protecţie a mediului, de siguranţă a alimentelor şi de protecţie a plantelor şi animalelor. În cazul nerespectării acestor standarde, vor risca reduceri ale plăţilor directe de care beneficiază (o condiţie cunoscută sub denumirea de „eco-condiţionalitate“). Eliminarea legăturii dintre subvenţii şi producţie (denumită de obicei „decuplare“) se speră că-i va face pe agricultorii UE mai competitivi şi mai orientaţi către piaţă.

Această serie de reforme a conturat un viitor mai limpede pentru PAC, evidenţiind şi mai mult valoarea pe care o are pentru întreaga societate.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Share Button

Cu mare fast, ca şi cum ar fi fost vorba de cea mai mare realizare a guvernului, premierul Emil Boc a participat la ceremonia de semnare a unor contracte de infrastructură publică în domeniul cercetării, în valoare de 142 milioane de euro. Finanţarea se asigură prin Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice (POS-CCE), Axa prioritară 2, din bugetul alocat pentru „Dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare publice“.

Din păcate, din cele 20 de instituţii de cercetare-dezvoltare din România care vor beneficia de aceste fonduri europene numai trei sunt din domeniul agricol. Este vorba de universităţile de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară din Bucureşti, Iaşi şi Cluj.

Menţionăm că Axa prioritară 2 a POS-CCE are ca obiective creşterea capacităţii de cercetare, prin investiţii în acest domeniu, stimularea cooperării dintre instituţiile de cercetare-dezvoltare şi inovare şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la cercetare, dezvoltare şi inovare.

În total, România beneficiază, pentru perioada 2007-2013, de 646 milioane de euro, dintre care 536 de milioane de la FEDER şi 110 milioane de la bugetul de stat.

Traian DOBRE

Share Button

În anul agricol 2009-2010, Comisia Europeană (CE) a aplicat sancţiuni care constau în plata unor taxe suplimentare, în valoare totală de 19 milioane de euro, pentru depăşirea cotei de lapte. Spre comparaţie, anul trecut au fost percepute 99 milioane de euro, iar acum doi ani, 340 milioane de euro.

Statele sancţionate sunt Danemarca, Ţările de Jos şi Cipru, conform cifrelor provizorii publicate de CE.

Menţionăm că, după majorarea cotelor, convenită în cadrul bilanţului de sănătate al PAC din 2008, producţia italiană s-a încadrat pentru prima oară în limitele impuse, în timp ce producţia totală a Uniunii Europene (UE) a fost cu aproximativ 7% mai mică decât volumele prevăzute de cota totală.

România, sub nivelul cotei

Potrivit datelor statistice ale UE, România figurează, alături de alte 14 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Regatul Unit), pe lista celor care, în urma corecţiei conţinutului de materie grasă, au avut livrări cu cel puţin 10% mai mici decât cota naţională.

Livrările globale au scăzut cu 0,6%, ceea ce reflectă situaţia dificilă de pe piaţă, înregistrându-se reduceri de peste 2% în 11 state membre, printre care şi ţara noastră (Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Grecia, Franţa, Letonia, Lituania, Ungaria, Slovacia şi Suedia).

Cum funcţionează sistemul

Reprezentanţa în România a CE ne-a explicat că laptele de vacă se comercializează în UE pe bază de cote. Fiecare stat membru are două cote, una pentru livrările către fabricile de lapte, cealaltă pentru vânzările directe către consumatori. Aceste cantităţi sunt distribuite între producătorii din fiecare stat membru (cote individuale). Pentru anul de cotă 2009-2010, cota totală pentru livrările către fabricile de lapte a fost de 144,8 milioane de tone, împărţită în 836.000 de cote individuale. Cota separată, de 3,5 milioane de tone pentru vânzări directe, se împarte în aproape 370.000 de cote individuale.

Atunci când cota naţională este depăşită, producătorii care au contribuit la această depăşire trebuie să plătească o taxă pe excedent – sau „taxă suplimentară“ – în valoare de 27,83 de euro per 100 kg în exces.

Traian DOBRE

Share Button

Principalele activităţi derulate în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2010 privind Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 s-au referit la:

• În anul 2010 au fost lansate apeluri pentru depunerea Cererilor de Finanţare, după cum urmează:

− pentru măsurile 2.1, 2.6, 2.2, 2.5;
− pentru măsura 2.2;
− pentru măsurile 3.1, 3.2, 3.3, 3.4 şi 3.5;

Un loc aparte îl reprezintă sprijinul care vizeză măsura 2.2 „Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiei locale integrate“;

Proiecte noi

În prezent este deschisă sesiunea de primire proiecte pentru:

Axa 1 – Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitar.

Axa 2 – Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul produselor obţinute din pescuit şi acvacultură.

Axa 3 – Măsuri de interes comun.

– A fost semnat contractul pentru proiectul „Evaluarea intermediară a Programului Operaţional pentru pescuit 2007-2013, în perioada 2007-2010“;
– S-a revizuit Programul Operaţional pentru Pescuit, aprobat cu Decizia Comisiei (2010) 7916;
– S-au întocmit noi Ghiduri pentru Solicitanţi, în concordanţă cu Programul Operaţional pentru Pescuit revizuit.
– S-a semnat contractul de prestări servicii cu gestionarul Schemei de garantare;
– S-a implementat sistemul informatic de gestiune şi control în concordanţă cu POP revizuit
– Au fost organizate două întruniri ale CMPOP, în data de 9.02.2010 şi în data de 28.05.2010;
– Alte activităţi.

Bilanţul pe 11 luni

Cereri de finanţare depuse: 186 – valoare totală eligibilă de 219.502.671,89 euro, din care:

  • Axa 1 – 14 – cu valoare totală eligibilă de 1.851.107,95 Euro.
  • Axa 2 – 119 – cu o valoare totală eligibilă de 213.352.461,04 Euro.
  • Axa 3 – 3 – cu o valoare totală eligibilă de 892.060,82 Euro.
  • Axa 5 – 50 – cu o valoare totală eligibilă de 3.407.042,08 Euro din care:

– 24 CF – Sprijin pentru înfiinţarea parteneriatelor public-private şi elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescăreşti.
– 26 proiecte – Sprijin pentru întărirea capacităţii administrative şi pentru implementarea programului.

Contracte încheiate: Ele sunt în număr de 79 – cu o valoare nerambursabilă de 58.763.691,43 Euro, din care:

Axa 1 – 14 – cu o valoare nerambursabilă de 1.765.264,99 Euro.
Axa 2 – 119 – cu o valoare nerambursabilă de – 54.308.668,05 Euro.
Axa 5 – 26 – cu o valoare nerambursabilă de 2.689.761,38 euro.

Dr. ec. Marisanda PÎRÎIANU

Share Button

Anul 2010 se află la final. Este vremea să tragem linie şi să încercăm o analiză a situaţiei zootehniei româneşti. În următoarele rânduri ne propunem doar să prezentăm un top provizoriu al marilor producători din domeniul creşterii porcinelor, păsărilor şi a bovinelor, dar şi o balanţă a producţiilor de carne, lapte şi produse lactate.

Din punctul de vedere al capacităţii de producţie, primul loc în topul celor mai mari unităţi de procesare a laptelui este ocupat de compania olandeză Friesland, reprezentată în ţara noastră de Friesland Foods România. A doua unitate, în funcţie de capacitatea de producţie, este compania Danone, care, deşi nu ocupă locul fruntaş, are o cifră de afaceri mai mare decât liderul Friesland. Tot pe lista celor mai reprezentative unităţi de procesare din ţară se înscriu şi companiile Albalact, Covalact şi Prodlacta.

Laptele de vacă colectat şi producţia de lactate
(vezi tabel in revista tiparita)

Topul producătorilor de ouă

– SC Agrimon Brăila.
– Avicola Găeşti.
– SC Avicom Vaslui.
– Avicola Lumina.
– SC Avis 3000 Mintia.
– SC Condor Matca Galaţi.
– SC Triticum Sebeş Alba.
– Avicola Bucureşti.
– SC Oncos Cluj.
– SC Haditon Cereale.

Topul producătorilor de carne de pasăre

– Grupul Transavia
– Agricola Internaţional Bacău
– Agrisol
– Avicola Crevedia
– Ave Group
– Nutricom Olteniţa
– Avicola Buzău
– Avicola Călăraşi
– Avicarvil
– Oncos

• Cele zece societăţi realizează mai mult de jumătate din producţia de carne de pasăre a României.

Sacrificările de animale şi păsări
(vezi tabel in revista tiparita)

Cei mai mari producători de carne de porc din Uniunea Europeană

În România, în anul 2010 au fost sacrificate aproximativ 4 milioane de capete de porci.
(vezi tabel in revista tiparita)

Laura DOBRE ZMARANDA

Share Button

• Plafoane financiare alocate României  în perioada 2007 – 2013 (euro) din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Stadiul plăţilor efectuate de APIA din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în intervalul 2007 – 2010
(vezi tabel in revista tiparita)

Precizări

Alocarea financiară 2007-2010 pentru Schema de plată unică pe suprafaţa (SAPS) s-a calculat prin cumulul alocărilor pentru campaniile 2007, 2008, 2009. Conform Reglementărilor comunitare pentru acest tip de schemă, sprijinul din FEGA este alocat pe campanie. Astfel, depunerea cererilor de plată pentru fiecare campanie se desfăşoară în perioada martie – iunie a fiecărui an.

Suma de 1.612.625.237,37 euro reprezintă plăţile efectuate pentru campaniile 2007, 2008, 2009, la care s-a adăugat şi avansul acordat fermierilor începând cu 15 octombrie 2010, aferent campaniei 2010.

Alocaţiile pentru măsurile din AXA 11

• Plafoane financiare alocate României în perioada 2007-2013 (euro) din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – pentru măsurile din AXA II a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, respectiv plata naţională complementară la culturi

Acestea au ca obiectiv îmbunătăţirea mediului în spaţiul rural şi a biodiversităţii printr-un management durabil al terenurilor agricole şi forestiere. Prin aceste măsuri se acordă plăţi pentru:

• Zona montană defavorizată (Măsura 211);

• Zonele defavorizate altele decât cele montane (Zone semnificativ defavorizate – ZSD şi Zone defavorizate de condiţii naturale specifice – ZDS) (Măsura 212);

• Măsuri de agromediu (Măsura 214).

În plus, din FEADR se derulează şi schema de plăţi naţionale directe complementare în teren arabil, decuplată de producţie (PNDC1).

Situaţia cererilor de plată pentru măsurile de dezvoltare rurală, defalcată pe campanii
(vezi tabel in revista tiparita)

Situaţia plăţilor de la bugetul naţional
(vezi tabel in revista tiparita)

NOTĂ: Măsura 611 – finanţare asigurată pentru plăţile naţionale directe complementare (la nivel de teren cultivat).

Share Button

Subvenţii

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor continuă acţiunile de sprijinire a crescătorilor de porci, a unităţilor din industria cărnii. Întreprinde totodată demersuri care să permită intrarea României în comerţul intracomunitar cu carne proaspătă de porc şi produse din carne de porc, provenite de la porcii crescuţi pe teritoriul naţional.

În acest sens s-a finalizat elaborarea unor acte normative prin care se facilitează acordarea de subvenţii pentru crescătorii de porci care deţin exploataţii comerciale autorizate şi/sau înregistrate sanitar-veterinar, în care se respectă normele de biosecuritate şi bunăstare a animalelor.

Răspunderea pentru sănătatea animalelor

Noile reglementări ale ANSVSA urmăresc prevenirea apariţiei şi răspândirii bolilor, prin verificarea şi certificarea stării de sănătate a animalelor de la locul de origine până la cel de destinaţie, asigurarea trasabilităţii şi un control strict al mişcării porcilor.

Astfel, se prevede ca mişcarea suinelor domestice vii pe teritoriul României să se efectueze doar dacă acestea sunt identificate şi însoţite de un certificat sanitar veterinar de sănătate, ceea ce reprezintă o măsură de biosecuritate, în condiţiile în care a fost stopată vaccinarea contra pestei porcine clasice, pentru a permite liberalizarea comerțului cu porci vii pe teritoriul naţional.

Facilităţi

Practic, prin noile măsuri se creează cadrul legal ca porcii din gospodăriile populaţiei să fie vânduţi pe teritoriul localităţii, în alte localităţi de pe teritoriul aceluiaşi judeţ, în alte judeţe sau către târguri de animale vii autorizate sanitar veterinar.

Vânzări numai către abatoare autorizate

O noutate şi o facilitate este categoria de exploataţie comercială de „tip A”*, din care porcii pot fi valorificaţi către unităţi de abatorizare autorizate, dar numai către cele autorizate pentru comercializare de produse pe plan naţional.

Share Button

În luna noiembrie 2010, compania Syngenta a împlinit 10 ani de existenţă şi promisiuni confirmate. Syngenta este liderul mondial în agricultură, ce alătură într-un mod unic o echipă performantă, un portofoliu în continua dezvoltare şi o serie de servicii unice.

Echipa Syngenta este parte a unui process continuu de pregătire şi dezvoltare personală. Syngenta oferă un mediu intern deschis, ce dă posibilitatea fiecărui angajat să-şi exprime întregul potenţial.

Realizări care generează prosperitate

Noile produse de protecţia plantelor şi hibrizii disponibili sporesc potenţialul de producţie într-un mod de neconceput până în urmă cu numai câţiva ani. Utilizându-le, putem creşte productivitatea agricolă mai mult decât până acum, putem ajunge la un venit mai mare în mediul rural şi, prin urmare, putem genera prosperitate.

An de an, ne intensificăm eforturile spre a dezvolta servicii noi, adaptate specificului local, capabile să răspundă necesităţilor fermierilor din România de a deveni mai competitivi.

La împlinirea a 10 ani de experienţă, Syngenta le mulţumeşte tuturor partenerilor săi alături de care va continua să răspundă noilor provocări din agricultură. Noi provocări înseamnă noi orizonturi, pe care le privim cu speranţă, atât graţie experienţei îndelungate şi parteneriatelor dezvoltate, cât şi datorită poziţiei Syngenta, de lider mondial în agricultură.

Împlinirea a 10 ani de existenţă Syngenta, a fost marcată la Bucureşti pe data de 25 noiembrie 2010, la Hotelul Intercontinental, alături de peste 170 de parteneri de afaceri, autorităţi şi reprezentanţi ai presei. A fost o ocazie unică de a sărbători un succes comun şi de a reînnoi obiectivul Syngenta, de a elibera potenţialul plantelor pentru a răspunde noilor provocări globale.

Syngenta este alături de eforturile de zi cu zi ale fiecăruia dintre dumneavoastră. Viitorul înseamnă pentru noi standarde ridicate, parteneri mulţumiţi şi eforturi recompensate.

Echipa Syngenta!

Avertisment referitor la declaraţiile previzionale

Acest document conţine o serie de informaţii cu privire la viitor, ce pot fi recunoscute prin folosirea verbelor la modul viitor sau condiţional sau prin termeni ce implică o proiecţie în viitor. Asemenea declaraţii pot fi obiectul unor riscuri şi incertitudini ce pot face ca rezultatele reale să difere esenţial de cele prezentate în acest document. Pentru mai multe informaţii referitoare la aceste riscuri şi incertitudini, precum şi la altele, vă invităm să consultaţi formularul oferit publicului de Securities and Exchange Commission din SUA.

Syngenta nu îşi asumă nicio obligaţie în a actualiza declaraţiile cu caracter previzional pentru a reflecta rezultate existente, ipoteze modificate sau alţi factori. Acest document nu constituie sau nu face parte din nicio ofertă sau invitaţie de vânzare sau emitere, din nicio solicitare a unei oferte de achiziţionare sau abonare la acţiuni ordinare ale Syngenta AG sau Syngenta ADS şi nici nu stă la baza sau nu este legat de niciun contract în acest scop.

Pentru mai multe informaţii accesaţi www.syngenta.ro, www.syngenta.com sau www.growmorefromless.com

Share Button

La propriu şi la figurat. La începutul lunii decembrie compania a lansat, la Moieciu de Sus – aşadar la înălţime – un concept inovator, primul de acest gen din Europa de Est: Pioneer Farmer’s Club.

Acesta se vrea a fi cea mai importantă asociere din domeniul agrar din România. Este conceput ca un program destinat, cel puţin pentru început, exclusiv celor mai activi şi importanţi fermieri şi reprezintă o platformă comună de beneficii, evaluare şi dezvoltare.

Înscrierea membrilor în club se va face automat, începând cu ianuarie 2011, pentru început în raport de cantitatea de seminţe comandată în anul respectiv.

Fiecare fermier va primi cardul de membru (Platinum, Gold sau Silver) şi trimestrial ziarul programului – „Pioneer Farmer’s Club News”.

Încadrarea într-o categorie a clubului se face în funcţie de comenzile depuse, astfel: Platinum: comenzi de minimum 500 saci; Gold: comenzi de minimum 250 saci şi Silver: comenzi de minimum 100 saci.

Domnul Alexandru Culina, fermier din Ialomiţa, apreciază ideea ca fiind excelentă, socotind acţiunea ca fiind un bun câştigat pentru toţi fermierii din România. El crede că este salutară iniţiativa firmei, de a se orienta şi către fermierii de clasă mijlocie şi mică, pentru că aceştia prezintă o potenţială piaţă.

Doamna Maria Cîrja, director de marketing şi produs Pioneer, explică motivul şi concepţia acestui proiect:

„Pentru noi, fermierii sunt ţinta principală, produsele noastre trebuie să ajungă la ei pe orice cale, însă, din cauza faptului că se lucra mai mult pe reţea de distribuţie, aceştia erau oarecum neglijaţi, informaţia ajungea mult mai greu, uneori filtrată. De aceea am conceput acest club, ca să le putem oferi acces direct la informaţie, o comunicare mai bună între noi şi fermier. Ca mijloace de comunicare ne-am gândit la întâlniri periodice, zonale, cu directorii de vânzări. În plus, vom avea o întâlnire generală, la sfârşitde an, cu toţi fermierii care vor deveni membri. Anul viitor ne-am propus să avem, pentru cele trei categorii, minimum 300 de membri. Am luat în calcul şi parteneriate cu publicaţii de specialitate, presa fiind primul parteneriat la care ne-am gândit, pentru că aşa suntem mai aproape de cultivatori.“

I. Banu, L. Muşat

Share Button

În Aula Magna a Academiei Române a avut loc o dezbatere pe teme de agricultură în care cei prezenţi, reprezentanţi de primă însemnătate ai ştiinţei agricole şi ai autorităţilor statului, au făcut o amplă analiză a stărilor de lucruri din sectorul agroalimentar, încercând să emită unele idei ce ar putea sta la baza unei autentice strategii agricole.

Ideea de bază desprinsă este că agricultura se află la un moment crucial, pentru că România, până în prezent, nu a fost capabilă să folosească decât 5-7% din fondurile alocate de UE pentru agricultură, ca să dezvoltăm spaţiul rural (300- 400 mii Euro/an, în timp ce cotizaţia plătită către UE a fost de 1,2 miliarde euro/an). În această situaţie, s-ar putea ca UE să nu ne mai aloce fonduri dacă noi nu le utilizăm. Este posibil să reducă substanţial subvenţiile pe suprafaţă sau pe cap de animal.

Se realizează producţii mici în sectorul vegetal, concomitent cu reducerea efectivelor de animale, scăderea îngrijorătoare a producţiei de carne, lapte şi produse de carne şi lapte.

Suportul ştiinţific al dezbaterii a fost susţinut de referatele prezentate de către acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Păun Ioan Otiman, secretar general al Academiei Române, şi prof. Gheorghe Sin, membru corespondent al Academiei Române, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

O intervenţie care a stârnit un interes deosebit a fost aceea a dr. ing. Dimitrie Muscă, director general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

Teodor MARIAN

Share Button

La începutul lunii decembrie, Institutul de Economie Agrară a organizat sesiunea ştiinţifică anuală cu tema “ 20 de ani de cercetări de economie agrară şi dezvoltare rurală – Realizări şi proiecte“. Aceasta a fost împărţită în trei secţiuni: una privind starea filierelor agroalimentare din România, a doua cu privire la resursele din agricultură şi spaţiul rural românesc şi ultima despre dezvoltarea durabilă a acestuia. În cadrul fiecărei secţiuni au fost prezentate proiectele de cercetare pe temele aferente.

În deschiderea sesiunii a avut loc o scurtă prezentare a activităţii Institutului de Economie Agrară  care trebuie spus, este bine reprezentat în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice.

S-a vorbit despre proiectele ştiinţifice care au fost finalizate în decursul acestor ani, despre realizările, dar şi problemele agriculturii şi cercetării, două sectoare decapitalizate, dar cu un potenţial imens. Concluzia cercetătorilor a fost că deşi toată lumea vorbeşte despre strategii, un program concret de redresare lipseşte. De-a lungul acestor ani, IEA a încercat să-şi spună punctual de vedere cu privire la evoluţia pe care ar fi trebui să o urmeze agricultura şi spaţiul rural.

Cel mai potrivit pentru a face această prezentare privind cei 20 de ani de activitatea a celor 40 de oameni de ştiinţă de la Institutul din cadrul INCE a fost cercetătorul cu cea mai mare vechime în această activitate, domnul Filon Toderoiu. El a vorbit despre proiectele abordate în cele 16 domenii de cercetare în care Institutul a fost implicat în elaborarea unor studii de  macroeconomie agroalimentară, formarea noilor structuri agrare, mecanisme şi instituţii ale pieţelor agricole, privatizarea şi restructurarea agriculturii, integrarea agroalimentară şi cooperaţia agricolă, finanţare,  fiscalitate, subvenţionare, dezvoltare rurală integrată şi durabilă, resursele economiei agroalimentare, strategii agroalimentare, Politica Agricolă Comună, comerţ şi competitivitate.

Valentina ŞOIMU

Share Button

Piaţa grâului, sub spectrul cursului valutar

Piaţa grâului, în ultima perioadă, a fost marcată de creşterea interesului pentru achiziţii. Creşterea preţului grâului a fost mai pregnantă pe pieţele europene ca urmare a scăderii valorii monedei unice europene în comparaţie cu alte devize. Tranzacţiile cu origine europeană au beneficiat de un curs de schimb euro/dolar de 1,33, ceea ce a făcut ofertele europene extrem de atractive. Zilele trecute însă moneda europeană s-a prăbuşit în faţa dolarului, ceea ce schimbă prognozele optimiste de până acum. Este vorba totuşi de o conjunctură, nu de tendinţa pe termen mediu sau lung. Fapt este că activitatea la export nu a fost accelerată în ultima perioadă ca urmare a faptului că nu au fost eliberate certificate decât aferente cantităţii de 351.000 tone de grâu. Exportul de grâu este însă destul de bun, cu un total de 9,7 milioane de tone, faţă de numai 7,1 milioane de tone exportate în aceeaşi perioadă a anului de piaţă anterior. O parte din stocul de intervenţie al UE a fost pus pe piaţă.

– Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago
(vezi tabel in revistă – necesita abonament, contactati redactia)

Porumbul are căutare şi un preţ bun

Piaţa porumbului a reacţionat pozitiv în ultima perioadă ca urmare a elementelor fundamentale existente pe pieţele cerealelor. Reluarea achiziţiilor a reprezentat un element pozitiv după scăderea preţului din ultima perioadă. Piaţa profită din plin de elementele fundamentale, în mod special de evoluţia climatului. Seceta din Argentina riscă să afecteze semănatul, existând deja estimări de producţii mai mici decât cele realizate iniţial. Presiunea asupra porumbului din Argentina este mai mare şi ca urmare a faptului că guvernul rus negociază importul cantităţii de 3 milioane de tone. Aceasta este o soluţie accesibilă pentru guvernul din Rusia de a face faţă deficitului său de cereale estimat la cca 5 milioane de tone. Producţia mondială de porumb este mai mică cu 4 milioane de tone ca urmare a producţiei mai mici obţinute de SUA. Stocul mondial de porumb este estimat la 121 milioane de tone.

– Cotaţiile porumbului la Bursa din Chicago
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

– Cotaţiile porumbului – Matif
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

Rusia, motorul tranzacţiilor cu orz

Piaţa orzului furajer este susţinută de realizarea exporturilor, în săptămâna anterioară volumul acestora fiind de 87.395 tone. Cererea internaţională este în continuare importantă, dacă luăm în calcul numai situaţia din Rusia, care are nevoie de cca 5 milioane de tone de cereale pentru a-şi acoperi necesarul de pe piaţa internă. Pe piaţa comunitară activitatea de achiziţie rămâne în continuare limitată, aşteptându-se reluarea acestora abia în a doua parte a anului de piaţă. Revânzarea din stocul de intervenţie a cantităţii de 185.137 tone nu a afectat piaţa. Cererile Germaniei, Finlandei şi Lituaniei au fost luate în seamă în ultima săptămână, acestea fiind semnificative. Preţul orzului furajer a rămas atractiv comparativ cu preţurile celorlalte cereale, acesta câştigând doar 1 euro/tonă în cazul orzului livrat la Rouen.

– Cotaţiile orzului FOB – FRANŢA
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

Oleaginoasele, într-un oarecare con de umbră

Se estimează că China va importa cca 4 milioane de tone de soia din SUA. Seceta instalată în America Latină întreţine îngrijorările legate de semănatul soiei.

– Cotaţiile pentru soia futures la Bursa din Chicago
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

Preţul florii-soarelui este în scădere în ultima săptămână ca urmare a evoluţiei consumului, precum şi influenţelor celorlalte oleaginoase.

– Cotaţiile la floarea-soarelui FOB – FRANŢA
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

Piaţa rapiţei a început bine săptămâna anterioară, după care a înregistrat anumite pierderi ca urmare a elementelor tehnice, dar acestea nu au fost semnificative. Elementele fundamentale sunt esenţiale: producţia mondială este în scădere faţă de cea din anul anterior de piaţă, iar cererea este în creştere mai ales în Europa ca urmare a solicitărilor venite din partea fabricilor producătoare de ulei. Politica adoptată de China nu este suficientă pentru a limita creşterea preţurilor materiilor prime pe piaţa mondială. Anunţul Chinei că va revinde cca 70% din stocul de ulei de rapiţă nu a influenţat decât provizoriu preţul rapiţei.

– Cotaţiile rapiţei – Matif
(vezi tabel in revistă – necesita abonament)

Notă
* tendinţa preţului faţă de cel înregistrat anterior (+ = creştere; – = scădere; 0  = identic)
** preţul orzului furajer;

Dumitru Daniel SANDU

Share Button

Preţuri medii pe pieţe reprezentative din România
(vezi tabel revistă – necesita abonament, contactati redactia)

Preţurile sunt franco depozit, exclusiv TVA, colectate, prelucrate şi transmise de direcţiile pentru agricultură judeţene.

În 11 luni din 2010 preţul grâului a crescut cu 73 euro. Cel puţin din punct de vedere statistic ne situăm undeva în apropierea cotaţiilor principalelor burse de cereale din lume.

Preţul porumbului, într-un an agricol bun
(vezi tabel revistă – necesita abonament)

Preţurile sunt franco depozit, exclusiv TVA, colectate, prelucrate şi transmise de direcţiile pentru agricultură judeţene.

Ce exportăm şi la ce preţ

Preţul cerealelor exportate în 2010
(vezi tabel revistă – necesita abonament)

Berarilor nu le place orzul românesc

Preţurile sunt franco depozit, exclusiv TVA, colectate, prelucrate şi transmise de direcţiile pentru agricultură judeţene.
(vezi tabel revistă – necesita abonament)

Notă: Piaţa orzului pentru bere a avut o oarecare stabilitate doar în Banat. În Muntenia şi Oltenia, timp de 11 luni, au avut loc doar câteva tranzacţii, şi acestea nesemnificative.

Deocamdată, în România orzul pentru hrana animalelor se produce la un preţ care depăşeşte preţul orzului pentru bere. (D.M.)

Sursa: Autoritatea Naţionala a Vămilor

Share Button

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne informează că se acordă până la 1,6 milioane de euro, fonduri europene, pentru înfiinţarea sau modernizarea fermelor mixte, cum ar fi, de exemplu, zootehnie – culturi de câmp. Mai mult, fermierul poate procesa o parte din producţia rezultată din cultura vegetală, obţinând nutreţuri combinate (porumb, grâu, floarea-soarelui etc.) pentru animalele din fermă.

Prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, conform căreia, până în anul 2013, solicitanţii pot obţine fonduri nerambursabile între 40% şi 75% din valoarea eligibilă a proiectului, acestea reprezentând cofinanţarea publică, la care se adaugă contribuţia privată. Valoarea maximă eligibilă a proiectului poate fi de două milioane de euro, cu excepţia proiectelor care includ şi investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei regenerabile, în acest caz fiind de trei milioane de euro. Suma minimă acceptată a unui proiect pe Măsura 121 este de 5.000 de euro.

Este de precizat că o fermă mixtă poate fi alcătuită din orice tip de creştere a animalelor pentru consumul uman şi orice tip de cultură vegetală (legume, fructe, culturi de câmp, sere).

În cadrul unei ferme mixte, fermierul poate achiziţiona bovine pentru lapte, porcine pentru reproducţie sau îngrăşat, ovine, caprine şi păsări sau construi şi moderniza ferma de taurine. De asemenea, se poate dota cu tehnologii specifice pentru culturile vegetale, achiziţionând echipamente performante, cum ar fi tractoare, combine, remorci, semănătoare, maşini şi utilaje.

Sunt decontabile şi investiţiile pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, răcire (de exemplu, tancul de răcire şi stocare a laptelui crud), costurile generale ale realizării proiectului, investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică, cât şi cele necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare.

(T. Dobre)

Share Button

„Îmi imaginez că, în următorii ani, aproximativ jumătate dintre locuitorii României vor produce energie electrică provenită din celule fotovoltaice, pe acoperişurile caselor. De asemenea, îmi imaginez că, în anul 2050, vor exista câmpuri eoliene în preajma marilor oraşe“, a spus Johan Georg Rohm, director general al REECO Group (organizator), la deschiderea celei de a treia ediţii a RENEXPO South East Europe 2010.

Un târg de referinţă

Evenimentul, desfăşurat la Sala Palatului din Bucureşti, a fost considerat cel mai mare târg internaţional pentru energie regenerabilă din România. Pe 2.000 mp au expus 70 de participanţi din 13 ţări europene. Îmbucurător a fost faptul că ponderea firmelor din România a fost de 70% din total, ce-i drept cele mai multe cu capital majoritar străin.

În cadrul târgului au avut loc mai multe conferinţe internaţionale şi un workshop, la care au participat peste 500 de specialişti din domeniile energie eoliană, energie solară, bioenergie, eficienţă energetică, microhidroenergie şi reţele inteligente smart grids sau energie geotermală.

Sprijinul statului, atât cât este

„Despre energia regenerabilă, în urmă cu câţiva ani, se vorbea numai într-un grup restrâns. Acum, România încearcă să investească în acest domeniu, chiar dacă este vorba de costuri foarte mari“, a declarat Cristian Apostol, secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), prezent la inaugurare.

Domnia sa a amintit de cele două programe naţionale, pentru care statul are prevăzute fonduri.

Primul este Casa verde, pentru care s-au depus aproape 15.000 de proiecte, în valoare de peste 87 milioane de lei. MMP are alocate 110 milioane de lei.

Al doilea, pentru care s-au alocat numai 40 milioane de lei, acordă sprijin celor care vor să producă energie verde. „Vrem să dăm un semnal celor care vor să investească în energia verde, pentru că noi intenţionăm să susţinem jumătate din investiţie“, a precizat Apostol.

Precizarea investitorilor este că sumele sunt extrem de mici, dacă ne gândim că o turbină eoliană mică, pentru o casă, ajunge la 20.000 de euro, în timp ce costul panourilor fotovoltaice este de peste 10.000 de euro.

UE ne împinge de la spate

România, ca membru al Uniunii Europene (UE), şi-a asumat Pachetul „Energia şi Clima“, unul dintre programele principale din domeniul energiei regenerabile. Ţării noastre îi revine sarcina ca, în zece ani, să producă energie electrică din surse regenerabile în proporţie de 24%.

Din păcate, reprezentanţii Ministerului Mediului nu au spus nimic despre banii pe care îi poate pierde România. Este vorba de finanţări europene, în sume foarte mari, care se vor pierde dacă nu vor fi finalizate şi aprobate normele de aplicare a Legii privind promovarea energiilor din surse regenerabile.

Traian DOBRE

Copyright © 2014 Agro BUSINESS Design by SRS Solutions