Vezi continutul

Arhiva

Categorie: Afaceri
Share Button

Cel mai mare târg din România dedicat energiilor regenerabile şi eficienţei energetice în construcţii şi renovări va avea loc în perioada 24-26 noiembrie 2010, la Sala Palatului din Bucureşti.

Noutăţile evenimentului din acest an:

• Parc eolian: Am pregătit expozanţilor noştri din domeniul energiei eoliene o parte specială a spaţiului expoziţional unde pot fi găsiţi mai uşor de vizitatorii de specialitate. Companii precum: ENERCON GmbH, Gamesa, Global Wind Power, PowerWind GmbH, Holleman, PNE Wind şi mulţi alţii

s-au înregistrat deja în calitate de expozanţi în Parcul eolian.

• Ceremonia de deschidere va găzdui personalităţi ca Laszlo BORBELY – ministrul Mediului şi Pădurilor România, Daniela GIURCĂ – director general, Direcţia Generală Politici Agricole din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale România şi mulţi alţii.

• Bioenergia: Oportunităţile pentru utilizarea biogazului şi biomasei s-au dezvoltat în ultimii ani în România. A III-a Conferinţă Internaţională: Bioenergia în România, cât şi târgul vă dau posibilitatea de a vă prezenta activitatea din acest sector!

• Hidroenergia: Pentru prima dată la RENEXPO® South-East Europe, microhidrocentralele vor juca un rol deosebit! A III-a conferinţă Internaţională: Microhidrocentralele în România păstrează tradiţia din ultimii doi ani şi va aduce sub acelaşi acoperiş experţi şi persoane decisive din România şi Europa. Sponsor al evenimentului din domeniul hidroenergiei este HOBAS.

• UniStreet: Pentru prima dată, RENEXPO® South-East Europe oferă o oportunitate unică universităţilor pentru a-şi prezenta proiectele şi a promova activitatea lor legată de energii regenerabile.

Share Button

În Aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” s-au desfăşurat lucrările Simpozionului Internaţional „Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală – realităţi şi perspective pentru România“. Această manifestare ştiinţifică a fost organizată de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală din subordinea ASAS, Institutul de Economie Agrară Belgrad (Serbia) şi de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

O tematică de mare actualitate

Economiştii agrarieni prezenţi la simpozion au supus atenţiei 20 de lucrări ştiinţifice având ca temă evaluarea multicriterială a sistemelor agricole în contextul unei dezvoltări durabile, factorii de influenţă a capacităţii de absorbţie a fondurilor de dezvoltare, influenţa fertirigării prin picurare, principiile şi cerinţele privind siguranţa alimentară, managementul riscului în producţia vegetală, marketingul produselor avicole, determinarea pragului de rentabilitate şi evaluarea riscului economic în exploataţiile agricole vegetale.

Dincolo de momentul aniversar

Simpozionul a reuşit să mijlocească schimbul de idei, de informaţii, prezentându-se cele mai noi rezultate ale cercetării, promovând şi încurajând crearea de parteneriate în domeniul cercetării la nivel naţional şi european.

În deschiderea lucrărilor, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, domnul Gheorghe Sin, a ţinut să sublinieze răspunderea pe care o poartă cercetătorii economişti în restructurarea sectorului agroalimentar.

Prof. Ion Bold a evidenţiat dubla semnificaţie deosebită a acestei manifestări ştiinţifice care tinde să devină o tradiţie, continuând acţiunea începută de prof. univ. dr. ing. Manea Drăghici, ca director al institutului până anul trecut. „Acest simpozion, a subliniat domnia sa, marchează 80 de ani de la crearea institutului sub forma Secţiei de Economie Rurală, condusă de prof. univ. dr. Nicolae Cornăţeanu în anul 1930, în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (creat în anul 1927 la propunerea lui Constantin Garofild), al cărui director general era academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu Şişeşti, iar ministru al agriculturii, prof. univ dr. ec. Virgil Madgearu.“

Fapt este că această manifestare constituie un eveniment de o reală valoare ştiinţifică prin complexitatea tematică abordată, marcând evoluţia gândirii economice agrare şi rurale şi continuând bogata tradiţie a cercetării ştiinţifice aduse pe cele mai înalte culmi de către prof. univ. dr. ing. Sergiu Hartia – primul director şi creator al institutului, care a realizat cercetări de mare importanţă pentru agricultura românească, aşa cum a fost zonarea producţiei agricole la care a integrat timp de patru ani activitatea a peste 40 de institute şi staţiuni de cercetare, ca bază pentru orientarea politicii agrare în realizarea unor structuri agrare viabile diferenţiate zonal. Ca promotor al noului, cu acest prilej institutul a folosit prima dată în România calculatorul (DACIC cu cartele perforate) în rezolvarea complexelor probleme agrare.

Teodor MARIAN

Share Button

SC SILTREK SRL este reprezentantul DigiTerra Information Services Ltd. în România. Societatea se ocupă în principal de distribuirea şi suportul pentru produsele informatice DigiTerra, aplicaţii din categoria sistemelor informatice geografice (GIS) destinate pentru sectoare ca agricultura, silvicultura, protecţia mediului, cadastru, telecomunicaţii etc.

DigiTerra Explorer este o aplicaţie destinată măsurării suprafeţelor şi colectării datelor de teren, foarte utilă pentru toate sectoarele unde se lucrează cu terenuri şi hărţi.

DigiTerra Explorer rulează pe diferite aparate GPS şi calculatoare de birou, utilizatorul beneficiind de un sistem de evidenţă disponibil oricând, în birou sau pe teren.

În agricultură se poate folosi pentru măsurarea terenurilor, prin care va rezulta o hartă electronică, în care la fiecare parcelă pot fi înregistrate date cum ar fi cultura, lucrările planificate şi executate etc. Harta electronică devine astfel o bază de date geoinformatică a exploataţiei.

Share Button

„Pentru monitorizarea resurselor şi stării de cultură, avem câteva echipamente foarte performante, realizate datorită progresului tehnologic în domeniul electronicii, mecatronicii sau roboticii. Cu acestea, se poate trece de la faza de laborator la cea de câmp. Sunt aparate care efectuează toate operaţiile în mers“, afirmă dr. ing. Gheorghe Olteanu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ).

Domnia sa a prezentat o maşină nouă, cu elemente complexe de automatizare, dotată cu GPS şi cu scaner, capabilă să monitorizeze, din mers, solul şi dezvoltarea plantelor. „În partea din faţă a tractorului există nişte discuri speciale, cu ajutorul cărora se face analiza conductibilităţii electrice. În partea superioară se află un spectro-fotometru cu infraroşii, cu care sunt dotaţi şi sateliţii. Ei fac analiza chimică a tot ce înseamnă resursă“, a precizat Olteanu.

Conform celor spuse, maşina poate să facă analize fizice complete de fizică a solului, cum ar fi umiditate, humus, structură sau profunzime a stratului arabil. Sistemul emite o hartă de aprovizionare, astfel încât se poate stabili un program de îmbunătăţire a solului.

Toate datele sunt centralizate pe un computer, într-o bază de date.

O maşină unicat

Chiar lângă această maşină de excepţie am văzut ECG, o altă maşină unicat, care distruge mecanic adulţii şi larvele gândacilor din Colorado în culturile ecologice. Este pneumatică. Practic, se comportă ca un aspirator, care nu afectează plantele. A fost realizată în premieră, la cererea INCDCSZ, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare Bucureşti, cunoscut sub abrevierea INMA.

Traian DOBRE

Share Button

Pentru sezonul 2011 AMAZONE va completa programul său de grape compacte cu discuri, cu trei versiuni noi tractate, cu lăţime de lucru de 4,5 şi 6 m. Modelele Catros-2T, uşor de manevrat şi compacte, dispun de un tren de rulare nou proiectat, care constă într-un proţap de remorcare şi un racord integrat în cadru.

Acest concept oferă beneficii substanţiale: comparativ cu o grapă compactă cu discuri, normal montată, tractoarele mai mici pot fi utilizate ca maşini de tractare datorită faptului că factorul limitativ al capacităţii de ridicare a tractorului dispare. Un alt „plus“ este flexibilitatea crescută în cadrul operării, pentru că, în funcţie de condiţiile predominante ale locaţiei, maşinile pot să fie dotate cu tăvălugi de sprijin, tăvălugi cu packer zimţat, tăvălugi tandem sau cu tăvălugi cu inele trapezoidale.

Chiar şi la viteze mari de operare, aceste noi grape compacte cu discuri produc o prelucrare optimă a solului, deoarece pe timpul operării trenul de rulare se împachetează complet peste cadrul de lucru. De obicei, trenul de rulare este ridicat doar în urma maşinii. Printre altele, greutatea trenului de rulare creşte pătrunderea uniformă în sol a maşinii.

Execuţia standard a noii grape compacte cu discuri include, pe lângă racordul integrat în şasiu, un proţap de tractare pentru tirantul lateral, categoria III, şi instalaţie de iluminare. Cadrul principal este echipat cu două rânduri de discuri. Discurile concave poziţionate oblic sunt prevăzute cu arcuri şi tampoane de cauciuc, în vederea adaptării la conturul suprafeţei solului, fiind în acelaşi timp utilizate şi ca siguranţă contra-sarcină. Discurile sunt prevăzute cu lagăre ce nu necesită mentenanţă. În vederea reglării decalajului discului se foloseşte unitatea de deplasare, uşor manevrabilă.

Cu această extindere a programului, AMAZONE oferă acum 13 modele de grape compacte cu discuri, cu lăţimi de lucru de 3,0 până la

7,5 m. Toate grapele Catros, compacte, cu discuri, montate sau tractate, se pretează în mod ideal pentru prelucrarea rapidă, plan şi intensivă a plevei, lucrând şi în cazul cantităţilor mari de paie, fără a se înfunda. Pregătirea patului germinativ, însămânţarea culturilor intermediare sau încorporarea îngrăşământului lichid sunt alte opţiuni de utilizare.

V. ŞOIMU

Share Button

În urma creării asociaţiei CCI, printre fondatorii căreia se numără şi KUHN, este disponibil sistemul ISOBUS pe trei game de maşini:

• utilaje pentru distribuit îngrăşăminte;
• prese de balotat;
• maşini de înfoliat.

Utilajele pentru distribuit îngrăşăminte: întotdeauna la fel de precise

Utilajele de împrăştiat amendamente 50.1 W cu sistem de cântărire sunt disponibile cu versiunea ISOBUS cu terminal CCI 100 sau fără terminal de control care se foloseşte cu terminalul ISOBUS al tractorului.

În plus, faţă de avantajele versiunii AXIS 50.1 W „standard” (o productivitate de până la 500 kg/min., cântărire şi reglare în fiecare secundă, o lăţime de lucru de până la 50 m, agitator rotativ extrem de lent), versiunea Isobus este dotată şi cu:

• o cutie de viteze de 750 rpm pentru o mai bună adaptare la tractoarele de mare putere echipate doar cu o priză de putere de 1.000 rpm. Viteză redusă a motorului pentru o conducere economică care determină economisirea de combustibil.

• controlul electric al ridicării/coborârii dispozitivului Telimat monitorizat de la caseta de control.

Presele de balotat şi maşinile de înfoliat: comenzi simple şi rapide, aflate la îndemână

Presele de balotat rotunde cu cameră variabilă, maşinile mixte cu presă de balotat şi sistem de ambalare, presele de balotat cu densitate mare, dar şi primele maşini de ambalat baloturi cu forme rotunde şi pătrate compatibile cu terminalul Isobus pot fi controlate cu ajutorul casetei de control CCI sau cu ajutorul terminalului Isobus al tractorului.

Terminalul CCI poate fi conectat la o cameră video pentru a se urmări desfăşurarea ciclului de ambalare de pe maşinile mixte sau pentru a monitoriza formarea balotului în camera de presare cu densitate mare.

Există numeroase aplicaţii pentru manevrarea şi controlul unei maşini din ce în ce mai inteligente.

CCI 100: un terminal cu dispozitive multiple

Terminalul ISOBUS CCI permite gestionarea mai multor maşini KUHN dotate cu tehnologia ISOBUS, dar şi a maşinilor cu ISOBUS produse de ceilalţi membri ai grupului CCI cu încredere deplină. Acest lucru limitează numărul de terminale din cabină.

Principalele avantaje ale acestui terminal sunt ergonomia, ecranele tactile color ce pot fi îmbunătăţite, oferind posibilitatea de a găzdui funcţii suplimentare.

Treptat, vor mai apărea şi alte maşini dotate cu tehnologia ISOBUS în gama de utilaje KUHN.

Share Button

- Viitorul plăţilor directe;
- O mai bună funcţionare a pieţelor, o stabilitate şi o transparenţă mai mare;
- Consolidarea poziţiei agricultorilor în interiorul lanţului alimentar;
- Măsurile destinate ameliorării poziţiei competitive a agricultorilor;
- Mai multe stimulente în domeniul serviciilor rurale;
- Menţinerea plăţilor destinate zonelor defavorizate;
- Consolidarea măsurilor destinate agricultorilor de a avea un rol important faţă de noile provocări, cum sunt: schimbările climatice şi constrângerile hidrice;
- Coerenţa între Politica Agricolă Comună şi celelalte politici comunitare.

Viitorul plăţilor directe

Propuneri

- Plăţile directe din primul pilon permit agricultorilor să furnizeze, pe lângă activităţile lor agricole, şi o serie de beneficii publice, apreciate de societate, care în prezent nu sunt plătite de către piaţă şi poate că nu vor fi plătite niciodată;

- Bugetul destinat plăţilor directe trebuie menţinut şi ameliorat;

- Este necesar ca toate ajustările viitoare ale formelor de plăţi directe să ţină cont de necesitatea de a menţine agricultorii în activitate permanentă;

- În ceea ce priveşte formele de plăţi directe, trebuie să se garanteze un tratament egal şi echitabil pentru toţi agricultorii Uniunii Europene, de aceea este obligatoriu ca ajustările ce vor fi aduse plăţilor directe să aibă la bază criterii comune obiective.

O mai bună funcţionare a pieţelor, o stabilitate şi o transparenţă mai mare

Propuneri

- măsurile existente să fie destinate stabilizării pieţelor şi veniturilor agricultorilor;

- să permită organizaţiilor producătorilor să planifice producţia şi să o adapteze atât în termen de cantitate, cât şi de calitate, la cerere;

- să permită organizaţiilor producătorilor şi organizaţiilor interprofesionale să contribuie la stabilitatea pieţei prin acordurile şi contractele sectoriale voluntare;

- măsurile destinate susţinerii agricultorilor pentru a supravieţui crizelor de piaţă;

- Încurajarea statelor membre în direcţia ameliorării măsurilor fiscale aplicate agricultorilor (de exemplu: impozitul poate fi estimat în funcţie de nivelul lor de venit pe mai mulţi ani);

- măsuri care să ducă la facilitarea accesului la credit a agricultorilor;

- măsuri destinate ameliorării transparenţei pieţei şi furnizarea de informaţii de pe piaţa agricultorilor

- o mai mare transparenţă a pieţei, prin consolidarea politicii de calitate şi de etichetaj, inclusiv protejarea indicaţiilor geografice;

- garanţia că toate importurile respectă normele comunitare în materie de trasabilitate şi de siguranţa alimentelor.

Consolidarea poziţiei agricultorilor în interiorul lanţului alimentar

Dacă se doreşte ca agricultorii să atragă o mai mare parte a veniturilor lor de pe piaţă este necesar să li se consolideze poziţia în interiorul lanţului alimentar.

Propuneri

- consolidarea organizaţiilor producătorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea noilor organizaţii de producători sau consolidarea susţinerii grupurilor de producători existente în direcţia transformării şi comercializării materiilor prime agricole);

- stabilirea unui cod în cadrul lanţului alimentar;

- revizuirea politicii comunitare actuale cu privire la promovare, care să permită găsirea de noi nişe de piaţă printr-o mai bună promovare a produselor europene.

- numirea unui mediator european însărcinat cu supervizarea codului de conduită şi examinarea celorlalte acorduri voluntare, care să aibă şi rol în arbitrarea conflictelor din interiorul lanţului alimentar;

- încurajarea agricultorilor pentru a dezvolta pieţele locale sau pieţele producătorilor care reprezintă nişe suplimentare, ce asigură un contact direct între consumator şi producător.

Măsurile destinate ameliorării poziţiei competitive a agricultorilor

Propuneri

- Este necesar să se uniformizeze măsurile în materie de competitivitate la nivel comunitar, pentru a avea o garanţie că acestea sunt mai corecte şi mai coerente. În acest sens, este necesar ca regiunile şi statele membre să fie abilitate să fixeze bugete foarte variate pentru măsurile relative de competitivitate în cadrul Politicii Agricole Comune.

- Este important ca măsurile care au ca scop ameliorarea competitivităţii să fie susţinute printr-o politică comunitară în materie de cercetare, prin menţinerea creşterii producţiei agricole în faţa schimbărilor climatice şi a constrângerilor tot mai mari în materie de apă dulce.

Mai multe stimulente în domeniul serviciilor rurale

Propuneri

- Agricultorii şi silvicultorii administrează peste trei sferturi din terenul Uniunii Europene şi sunt cei mai bine „plasaţi“ pentru a oferi servicii rurale adiţionale, apreciate de către societate.

- Agricultorii pot juca un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice prin capacitatea lor de a administra terenurile.

Menţinerea plăţilor destinate zonelor defavorizate

Propuneri

- Măsurile actuale relative pentru zonele defavorizate şi cele muntoase rămân ca parte importantă a Politicii Agricole Comune după 2013.

- Măsurile cuprinse în art. 68 care vizează susţinerea sectoarelor sau zonelor vulnerabile trebuie să fie menţinute în continuare.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Share Button

Agricultura durabilă propune consumatorilor alimente sănătoase la preţuri abordabile, care să respecte mediul, să trateze corect consumatorii, să acorde atenţie animalelor, care să aplice metode economice viabile, să contribuie la înfrumuseţarea peisajelor, să protejeze ecosistemele preţioase şi biodiversitatea, toate acestea în profitul comunităţilor rurale.

Deziderate

Agricultura durabilă are în vedere următoarele:

- producerea de alimente în cantităţi suficiente şi de calitate;

- conservarea resurselor naturale: produsele obţinute din natură trebuie să se întoarcă sub diferite forme în natură, astfel de resurse cum sunt apa, solul şi aerul trebuind să fie reconstituite şi puse la dispoziţia generaţiilor viitoare. E necesar ca utilizarea pesticidelor să fie la minimum pentru a realiza acest obiectiv;

- administrarea peisajului: exploataţiile agricole sunt cele care administrează terenurile agricole, conservând în acelaşi timp habitate de o mare valoare şi păstrând biodiversitatea;

- bunăstarea animalelor: animalele sunt îngrijite şi tratate corespunzător. Comportamentul lor natural este respectat, fiind supus unui regim alimentar natural, adaptat fiecărei specii;

- viabilitatea economică: exploataţiile agricole generează suficiente venituri pentru a fi viabile. Exploataţiile agricole viabile contribuie la consolidarea comunităţilor rurale;

- echitatea socială: exploataţiile agricole reprezintă locurile de muncă în care cei interesaţi îşi pot câştiga existenţa.

Sprijinul fermierilor

Ajutoarele acordate permit stabilizarea veniturilor agricultorilor şi sunt date ca urmare a respectului pe care aceştia îl au faţă de mediu, de respectarea sănătăţii şi bunăstării animalelor, precum şi de asigurarea securităţii alimentare.

Susţinerea veniturilor agricultorilor este însoţită de măsurile orientate spre politica de dezvoltare rurală, aferentă perioadei 2007-2013. Această politică beneficiază de un buget de cca 230 miliarde de euro (contribuţia UE fiind de cca 40% din total) destinat celor trei domenii, numite „axe tematice” reprezentate de:

- competitivitatea sectorului agricol şi forestier: prin acordarea de ajutoare pentru modernizare, reconstrucţie, formare şi consiliere;

- respectarea măsurilor de mediu şi a peisajului rural: prin acordarea de plăţi către agricultorii care au grijă de mediu, de păduri şi de sănătatea animalelor şi plantelor;

- îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural: prin încurajarea diversificării economiei rurale şi prin furnizarea de ajutoare pentru dezvoltarea noilor activităţi economice, altele decât exploatarea terenului.

Programul LEADER are în componenţa sa iniţiative menite să susţină în principal, la nivel local, cele trei domenii-cheie.

Agricultura biologică, între intenţii şi realitate

Normele comunitare cu privire la agricultura biologică prevăd:

- o rotaţie a culturilor, astfel încât să se protejeze solul şi să se „întrerupă“ pe cale naturală ciclul buruienilor şi al paraziţilor;
- o utilizare a inamicilor naturali ai plantelor şi animalelor, pentru a evita acţiunea nefastă a produselor chimice;
- alegerea speciilor de plante şi a raselor de animale perfect adaptate la condiţiile locale, care sunt rezistente la bolile specifice;
- creşterea animalelor în condiţii cât mai natural posibile;
- protejarea biodiversităţii prin ocrotirea speciilor de plante şi a raselor de animale indigene, care sunt ameninţate cu dispariţia.

Mereu cu gândul la schimbările climatice

Politica Agricolă Comună favorizează investiţiile care vizează conservarea apei, ameliorarea infrastructurii de irigat, permiţând totodată agricultorilor să-şi amelioreze tehnicile de irigat. Aceasta permite în egală măsură protejarea calităţii apei şi susţine reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră, precum şi protecţia solului.

Administrarea peisajului

Politica Agricolă Comună dispune de practici de administrare a terenurilor care permit conservarea habitatelor ecologice preţioase, biodiversitatea şi frumuseţea peisajelor rurale. Toate acestea sunt bunuri cu valoare mare pentru societate şi, fără o administrare corectă a terenurilor agricole, perfect adaptată la specificităţile locale, există riscul deteriorării lor.

Agricultura durabilă, un concept european

Aceasta nu este o noţiune pompoasă, de aceea trebuie să fim interesaţi de ea.

Cea mai mare parte a oamenilor gândesc că agricultura durabilă este un concept care aparţine Europei, presupunând următoarele:

- garantarea aprovizionării cu alimente sănătoase, în cantităţi suficiente şi la preţuri rezonabile;
- asigurarea unui nivel de viaţă corect agricultorilor;
- respectarea mediului şi lupta împotriva schimbărilor climatice;
- garantarea bunăstării animalelor;
- stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale;
- menţinerea exploataţiilor agricole viabile, cu un grad superior de competitivitate;
- menţinerea peisajului rural;
- protejarea speciilor de plante şi a raselor de animale (biodiversitatea).

Trebuie să ţinem cont de faptul că doar ceea ce semănăm astăzi vom putea recolta mâine, fiind extrem de important să protejăm zonele rurale şi resursele naturale ale Uniunii Europene şi să le punem la dispoziţia generaţiilor viitoare.

Dr ing. Daniel BOTĂNOIU

Share Button

Liberalii susţin transformarea cadastrului  în cheltuială eligibilă

În cadrul întâlnirii din  13 octombrie 2010 desfăşurate la Palatul Parlamentului, la nivelul comisiilor de specialitate pe domeniul agriculturii din Camera Deputaţilor şi Senat, cu participarea  comisarului european pentru agricultură Dacian Cioloş, s-a discutat despre principalele măsuri ce ar trebui aplicate pentru a atinge obiectivele PAC după 2013. Priorităţile prezentate de comisarul european pentru agricultura, care vor sta în centrul Politicii Agricole Comune după anul 2013, sunt grupate astfel: producţia alimentară, implicit asigurarea securităţii alimentare; gestiunea resurselor naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice, precum şi economia rurală, respectiv rolul agriculturii în amenajarea teritoriului şi în menţinerea potenţialului agricol, inclusiv în zonele defavorizate.

Direcţia restructurării

Comisarul european Dacian Cioloş a dat asigurări că PAC va oferi mai multe instrumente care vor permite unui stat membru, deci şi României, să pună accentul pe restructurarea fermelor mici şi mijlocii care pot să meargă spre o comasare, dar şi spre o mai bună valorificare a produselor pe care le realizează. Reprezentantul PNL, deputatul Dan Motreanu, a atras atenţia că dinamica socială din mediul rural se îndreaptă spre una de tip sud-american, cu polarizarea socială accentuată între bogaţi şi restul oamenilor foarte săraci.

Din acest motiv, a susţinut ca PAC să se îndrepte spre fermele mici şi mijlocii, astfel încât să se poată constitui o clasă de mijloc reală în mediul rural românesc. În acest context, deputatul PNL a arătat că o piedică în comasarea terenurilor o reprezintă lipsa înregistrării proprietăţilor funciare. Pentru a veni în ajutorul deţinătorilor de terenuri, de regulă persoane în vârstă şi fără resurse financiare, deputatul Dan Motreanu a susţinut posibilitatea transformării cadastrului într-o cheltuială eligibilă. Comisarul european pentru agricultură a dat asigurări că va analiza această posibilitate, dar că se va introduce noţiunea de producători agricoli activi, astfel încât subvenţiile să fie îndreptate către acea categorie de proprietar care să fie şi agricultor.

PNL solicită ca resursele financiare pentru PAC să se menţină la un nivel consistent. Comisarul Dacian Cioloş a precizat că aceasta depinde de poziţia statelor membre contributoare, dar se urmăreşte echilibrarea alocărilor bugetare între estul şi vestul Uniunii Europene. (L.D.)

Share Button

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) doreşte să relanseze construirea de sere în România. Ministrul Valeriu Tabără a avut în vedere faptul că, la ora actuală, ţara noastră dispune în prezent de numai 600 ha cu sere, faţă de 2.500 ha, câte existau în urmă cu câţiva ani.

Surse din MADR ne-au declarat că este posibilă elaborarea unui program asemănător cu „Fermierul“ sau a unui proiect de HG, care să aloce fonduri suplimentare pentru construirea primei sere.

Deocamdată, bani pentru construirea de sere pot fi accesaţi prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

„Prima seră“ se poate încadra la „Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor“.

Prin Măsura 121 s-au acordat fonduri nerambursabile în proporţie de 50-75% pentru perioada 2007-2009, respectiv de 40-75% pentru 2010-2013, din valoarea eligibilă a proiectului. Aceşti bani reprezintă cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată.

Plafonul minim, 5.000 de euro

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 121 este de 5.000 de euro, valoarea totală eligibilă a proiectului. Pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie să aibă ca obiect principal de activitate domeniul agricol.

5.222 cereri de finanţare

Până în prezent, pentru Măsura 121 APDRP a primit 5.222 de cereri de finanţare, din care au fost selectate 1.834 de proiecte cu valoare nerambursabilă de peste 720 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 1.501 contracte de finanţare în valoare nerambursabilă de peste 523,7 milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi către beneficiari în valoare de 200,62 milioane de euro.

Traian DOBRE

Share Button

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, consideră că în fiecare an rămân nelucrate cel puţin 3 milioane ha. Din acest motiv, intenţionează să promoveze un act normativ, care să prevadă sancţiuni împotriva proprietarilor de terenuri lăsate pradă buruienilor. Valoarea s-ar putea ridica până la nivelul subvenţiei acordate la hectar.

Suprafaţa terenului agricol lucrat, în acest an, s-a ridicat la 9.549.946,01 ha, se arată într-un document recent, furnizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De fapt, de câţiva ani buni încoace, această suprafaţă se menţine la aproximativ 9,5 milioane hectare.

În schimb, suprafaţa agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul. Transferul suprafeţelor de teren către sectorul forestier şi al construcţiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafeţei agricole în ultimii douăzeci de ani.

Reducerea suprafeţelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosinţă a terenului agricol în forestier apare, în special, în zonele defavorizate. Pădurile acoperă o suprafaţă importantă, însă se situează încă sub potenţial, consideră specialiştii în domeniu. Fondul forestier naţional are 6,4 milioane ha, din care terenuri acoperite cu pădure, 6,2 milioane ha.

Traian DOBRE

Share Button

Guvernul României a adoptat Hotărârea privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, precum ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică.

Prin acest act normativ se introduc următoarele modificări:

- Se creează posibilitatea depunerii cererilor într-o nouă etapă, respectiv 1–29 octombrie 2010, pentru ca un număr mai mare de producători să poată beneficia de ajutor financiar comunitar. În consecinţă, se modifică şi perioada de control la faţa locului, respectiv până la data de 15 noiembrie 2010.

- În ceea ce priveşte sectorul ecologic persoanele fizice neautorizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 pot depune cererea de sprijin financiar, cu obligaţia să se autorizeze şi să depună copie de pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului până la data de 25 octombrie 2010.

- Prin excepţie, pentru anul 2010 beneficiarii solicită organismelor de inspecţie şi certificare eliberarea, până la data de 29 octombrie 2010, a certificatului de conformitate / master certificatului / certificatului de confirmare a conversiei.

Prin actul normativ aprobat, MADR urmăreşte menţinerea în activitate a producătorilor de lapte, menţinerea exploataţiilor specializate pentru producţia laptelui de vacă, creşterea veniturilor exploataţiilor care practică agricultura ecologică, revitalizarea spaţiului rural prin trecerea la practicarea agriculturii ecologice. (L.D.)

Share Button

Insistenţa cu care actualul comisar european Dacian Cioloş militează pentru susţinerea agriculturii de subzistenţă pare a avea o oarecare motivaţie economică. Nu este exclus ca inspiraţia acestui model să vină şi din ceea ce a văzut domnia sa în practica agricolă din unele zone ale României, cu deosebire cea situată la Lunguleţu-Dâmboviţa sau în zona sa natală, Sălaj. Adică în satul în care oamenii au ridicat un monument al culturii, care i-a scos din sărăcie şi care avea să-i facă celebri în Europa.

De cum treci Centura Capitalei şi te îndrepţi spre Titu, undeva la jumătatea drumului ţi se dezvăluie privirii imensitatea unui covor verde de o frumuseţe rară. Începând de la Slobozia Moară şi până dincolo de Lunguleţu, nu vezi altceva decât fâşii cultivate cu varză, în timp ce pe o parte şi alta a şoselei abia poţi răzbate printre grămezile de căpăţâni de varză oferite spre vânzare. Apogeul ofertei îl reprezintă piaţa comunală din Lunguleţu, unde într-o zi bună se vând până la 400 de tone de varză.

Noi am ajuns la Lunguleţu într-o zi de sărbătoare, în care producătorii erau dezamăgiţi de vânzările mici pe care le făceau. La un camion încărcat cu varză abia dacă găseai unul sau doi intermediari, care făceau mofturi la preţul de ofertă, ce nu depăşea 65 de bani. Cei mai hapsâni începeau să cutreiere câmpurile cultivatorilor, doar-doar vor putea cumpăra la 45 sau 50 de bani kilogramul. Pe undeva aveau şi ei dreptate, pentru că în zilele noastre transportul de o oră de la Lunguleţu până în Capitală este socotit a fi mai scump decât munca ţăranilor de o vară şi o toamnă. Fapt este că, în ziua Sfintei Parascheva, în piaţa comunală din Lunguleţu la cinci remorci de varză dacă se afla un cumpărător de băgat în seamă.

Şi totuşi afacerile merg bine

Cel puţin aşa susţin cultivatorii, iar afacerile din târgul comunal sau de pe marginea şoselei sunt elocvente.

Doar că în această toamnă mulţi dintre ei aveau să plătească tributul nesăbuinţei de a renunţa la soiurile de calitate în favoarea celor cantitative. Goana după câştig i-a determinat pe mulţi să renunţe la soiurile tradiţionale, optând pentru cele socotite de ei a fi superintensive. Fapt este că varza românească de cea mai bună calitate a fost înlocuită cu soiuri şi mai ales cu hibrizi care, cel puţin în această toamnă, s-au dovedit neadecvaţi. În câmp, culturile lor de varză se prezintă la această dată cum ar fi la început şi nu la sfârşit de toamnă. Privite de la distanţă, câmpurile par de o rodnicie fără egal. Pătrunzând în interiorul lor, abia dacă vezi o căpăţână legată la 5-6 plante. Asta în parcelele celor care au optat pentru soiuri sau hibrizi neadecvaţi arealului geografic.

La o producţie minimă de 30 tone la hectar, micul cultivator obţine cel puţin 150.000 lei, venit ce depăşeşte cheltuielile făcute mai ales cu aplicarea tratamentelor.

Esenţa modelului

El se află în ceea ce se numeşte agricultură intensivă. Modelul de agricultură practicat de micii fermieri din zona Lunguleţu- Slobozia Moară este pe cât de simplu, pe atât de înţelept. Beneficiind şi de îndrumarea agrotehnică a unui specialist de excepţie din zonă, ţăranii au realizat imediat şansa unui câştig dublu dacă vor opta pentru un sistem de cultivare de tip succesiv. Adică două culturi pe aceeaşi parcelă. Prima reprezintă cartofii timpuri, care le-a dus faima până dincolo de graniţele ţării. A doua este varza.

Sistemul practicat de ei este simplu şi deosebit de eficient. După regulile ştiinţei agrotehnice numai de ei ştiute, însămânţează cartofii în mustul zăpezii, cum s-ar spune. Astfel, apar pe piaţă exact în momentul în care oferta este cea mai mică, iar importurile nu pot să facă faţă concurenţei autohtone.

Campania de recoltare a cartofului este extrem de scurtă, impulsionată fiind mai ales de preţ. Imediat urmează cea de-a doua cultură: varza de toamnă.

Două culturi succesive pe aceeaşi suprafaţă aduc profit chiar şi în cele mai dificile condiţii climatice. La cât se ridică profitul este greu de apreciat. Mai ales de frica fiscului ţăranii dovedesc prudenţă în declaraţiile lor pe această temă. Când îi întrebi, ei schimbă subiectul temei, invocând costurile în lucrările mecanizate şi mai ales cu tratamentele. Vorbesc puţin de munca lor, pe care o înţeleg ca pe o datorie ce nu poate fi evaluată financiar. Oricum, niciunde în România micii proprietari nu adună într-un an atâta bănet cât cei de la Lunguleţu.

Vom reveni!

Laura DOBRE ZMARANDA

Share Button

Comisia Europeană a aprobat Programul de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, prezentat de România în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului şi de stabilire a contribuţiei Uniunii la acest program.

Beneficiari

Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau juridice, persoane fizice autorizate organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.

Acţiuni aprobate:

• achiziţia de medicamente, produse biologice şi suplimente nutritive folosite în tratarea varoozei în apicultura convenţională şi în cea ecologică;

• achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine pentru refacerea şeptelului apicol;

• realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România;

• achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi, deplasaţi în pastoral;

• efectuarea analizelor fizico-chimice ale mierii care atestă calitatea acesteia.

Acţiunile enumerate sunt finanţate de CE în proporţie de până la 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare investiţie efectuată de beneficiari (T.D.).

Share Button

Preţul grâului, peste aşteptările burselor

După două săptămâni de scădere, preţul grâului a revenit pe panta ascendentă. Creşterea preţului este pusă pe seama cererii mari de export înregistrată de UE şi SUA, precum şi pe introducerea cotei la export în Ucraina. Cota de grâu stabilită la export de guvernul ucrainean este în jur de 500.000 tone. Suprafaţa cultivată cu grâu în Rusia şi Ucraina este mai mică decât cea din anul anterior de piaţă. Fapt este că în vestul SUA starea de dezvoltare a plantelor de grâu este insuficientă pentru a face faţă temperaturilor scăzute care se anunţă a fi prezente în perioada următoare. Cu toate că euro a înregistrat cea mai mare creştere faţă de dolar din ultimele 8 luni, preţul grâului la bursă  s-a menţinut nealterat de acest factor. Creşterea preţului este peste aşteptările operatorilor de pe piaţă. El a atins pe bursele europene chiar şi a treia creştere ca intensitate din acest an, ajungând la 229 euro/tonă în cazul contractelor din luna noiembrie 2010, creşterea fiind de cca. 15 euro/tonă în numai o zi.

Piaţa porumbului

În această săptămână doar porumbul a fost „integrat“. După ce a stat la baza scăderii preţului cerealelor din săptămânile anterioare, porumbul a inversat situaţia în această săptămână prin creşteri înregistrate pe toate bursele. Preţul a ajuns la nivelul de 190 euro/tonă ca urmare a informaţiilor referitoare la scăderea randamentului în SUA. Creşterea preţului a fost alimentată şi de estimările referitoare la scăderea randamentului în Franţa, care a luat decizia ca o suprafaţă importantă de porumb să fie însilozată. În această situaţie este de aşteptat creşterea importurilor la nivel european.

Se mai vinde şi orz

Preţul orzului furajer a înregistrat o creştere în această săptămână, urmând „exemplul“ celorlalte cereale. Disponibilităţile internaţionale sunt scăzute, iar activitatea de export a Europei este excepţional de susţinută. Preţul a atins nivelul de 170 euro/tonă FOB Rouen ca urmare a creşterii preţurilor porumbului şi grâului. Creşterea preţului a fost accelerată către sfârşitul de săptămână în ultima perioadă, iar certificatele de export au fost eliberate pentru cantitatea de 118.500 tone, ducând la un total de 1,5 milioane de tone, de la începutul anului de piaţă şi până în prezent, faţă de numai 289.500 tone, câte se înregistrau în aceeaşi perioada a anului anterior de piaţă.

Oleaginoasele, între creştere şi descreştere

Producţia de soia în SUA este estimată ca fiind mai mică cu 2 milioane de tone faţă de producţia din anul anterior de piaţă. Operatorii aşteptau ca producţia de soia să fie mai mare, însă producţia medie de 2.985 kg/ha reprezintă prea puţin pentru a aduce optimism pe piaţă. Exportul de soia a crescut, ceea ce a dus la scăderea stocului la 7,3 milioane de tone.

Producţia de floarea-soarelui a fost sub estimările iniţiale în toate statele producătoare. Situaţia cea mai elocventă se înregistrează în Rusia, unde producţia medie a fost sub 1.000 kg/ha. Există informaţii care ne spun că Rusia este pregătită să importe floarea-soarelui sau ulei din floarea-soarelui pentru a acoperi necesarul de pe piaţa internă. Diminuarea producţiei de floarea-soarelui din Ucraina a reprezentat un element serios de susţinere al preţului pe piaţa internaţională.

Preţul rapiţei a crescut, ajungând la nivelul de 375 euro/tonă, piaţa ieşind din „amorţeala“ de săptămâna anterioară, când preţul a fost influenţat de decizia operatorilor de a achiziţiona cereale. Bilanţul rapiţei râmâne stabil, cu toate că, în comparaţie cu celelalte oleaginoase, producţia este estimată ca fiind în scădere. Piaţa soiei a permis creşterea preţului rapiţei, precum şi creşterea preţurilor la celelalte oleaginoase.

Dumitru Daniel SANDU

Share Button

Noutăţile pe care firmele furnizoare de inputuri şi servicii pentru agricultură le oferă fermierilor sunt mai întotdeauna de ultimă oră. Iar când este vorba de material biologic, se întrec în a pune la dispoziţie cele mai noi şi mai performante soiuri şi hibrizi, ba chiar tehnologii şi diverse produse, aşa-zisele ,,pachete tehnologice“.

PIONEER, prezentă în România de peste patruzeci de ani, este una dintre firmele care au reuşit să cucerească fermierii prin noutăţile pe care le oferă an de an. Hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, soiurile de rapiţă sunt doar câteva din realizările sale din domeniul cercetării şi producţiei. Performanţele lor sunt demonstrate în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative organizate în toate zonele de cultură, manifestări la care participă de fiecare dată sute de fermieri.

O astfel de întâlnire cu producătorii a avut loc recent la una dintre fermele holding-ului TCE 3 BRAZI Piatra-Neamţ, unde Pioneer a prezentat celor peste 200 de participanţi 31 de hibrizi de porumb din diferite grupe de precocitate, mergându-se până la recoltat şi cântărit producţia. Fermierii au avut aşadar posibilitatea să constate, direct în câmp, capacitatea de producţie a fiecărui hibrid şi să aleagă pe cei mai potriviţi pentru condiţiile agropedoclimatice ale fiecăruia.

Sămânţa bună înseamnă plus valoare

Despre rolul acestor demonstraţii, cât şi despre importanţa achiziţionării unei seminţe de calitate ne vorbeşte doamna Maria Cîrjă, director de marketing şi produs Pioneer: „Scopul nostru, în fiecare an, este să arătăm fermierilor care nu au în câmp produse Pioneer ce avantaje ar avea dacă ar cultiva hibrizii noştri de porumb, floarea-soarelui sau rapiţă. Avem astfel de demonstraţii în peste 300 de locaţii la porumb, 200 la floarea-soarelui şi 150 de loturi înfiinţate în toamna aceasta pentru rapiţă. Toate au acelaşi scop, să convingem fermierii că numai cu o sămânţă de calitate pot fi obţinute producţii mari. Sămânţa nu poate decât să aducă plus valoare fermierului, sigur cu condiţia aplicării şi a celorlalte verigi tehnologice. Dacă lucrările de bază nu sunt executate corect, nu sunt combătute buruienile, bolile şi dăunătorii în timpul vegetaţiei, sămânţa nu-şi poate demonstra potenţialul de producţie. Suntem siguri că fermierii s-au convins de acest lucru, altfel nu cred că am avea un număr atât de mare de participanţi la aceste demonstraţii. Apoi, un fermier nu poate fi convins numai prin cataloage. El trebuie să  vadă la faţa locului, cu ochii lui, loturile demonstrative şi cântarul“, mai spune Maria Cîrjă, rezultatele înregistrate fiind cuprinse detaliat într-un tabel expus celor prezenţi.

Anul acesta ne mai rentabilizăm

Şi pentru că acţiunea despre care vorbim s-a desfăşurat în loturile demonstrative organizate în judeţul Neamţ, mai exact la TCE 3 Brazi- ferma Zăneşti, nu puteam rata ocazia de a sta de vorbă cu unul dintre specialiştii de aici, domnul Vasile Iacob, despre cât de rentabilă este anul acesta cultura porumbului. De la domnia sa am aflat că, poţi obţine, cu noile preţuri de anul acesta, peste 3.300 lei/ha cu o cheltuială de 2.300 lei/ha.

„Avem oferte de 170 de euro/tona de porumb şi, având în vedere că obţinem o producţie de circa 9-10 t/ha, venitul este de 5.500-6.000 lei/ha, cu cantităţi de îngrăşăminte nu foarte mari, pentru că acestea nu reprezintă factorul determinant la porumb, ci apa. Anul acesta a fost apă şi toţi fermierii au putut să obţină producţii bune la porumb. Deci ne mai rentabilizăm cât de cât fermele“, mai spune inginerul.

Cele 800 de hectare sunt recoltate în aproximativ două săptămâni cu ajutorul a şase combine. Asta înseamnă în jur de

110-120 de hectare pe zi. Producţia merge către cele patru uscătoare cu o capacitate de 200 t avute la dispoziţie, care permit punerea la adăpost a producţiei în scurt timp.

Sunt producţii, dar şi pierderi

Tot în cadrul TCE 3 Brazi, dar ceva mai la sud, ce-i drept, cultura porumbului nu s-a mai dovedit a fi la fel de rentabilă anul acesta. „Avem o situaţie bună aici, pe judeţul Neamţ, unde culturile au fost extraordinare anul acesta. Nu acelaşi lucru putem spune despre zona de sud şi vă pot da exemplul din Insula Mare a Brăilei, unde anul acesta a fost unul cu mari greutăţi“, ne spune Culiţă Tărâţă, preşedintele holding-ului. „În primul rând, exact a doua zi după ce ne-am apucat de recoltat a venit dezastrul cu ploile care au ţinut aproape o lună de zile. Acestea ne-au dijmuit producţia la grâu, la orz, la rapiţă, dar în special la porumb, pentru că perioada de băltire a apei a fost mare.

Pagubele se ridică la sute de milioane de euro şi nimeni nu s-a ocupat ca fermierii să recupereze din pierderi. Nici până la această oră guvernul nu a venit cu vreo hotărâre privind acest aspect. Legea nr. 381 trebuia înlocuită, îmbunătăţite condiţiile privind asigurările şi respectiv cele referitoare la despăgubiri. Aşadar, sunt producţii, dar şi pierderi ce nu pot fi recuperate pentru că nimeni nu se ocupă de agricultură şi agricultori aşa cum s-ar merita“, încheie Culiţă Tărâţă.

Loturile experimentale şi comparative cultivate pe suprafeţe întinse în cadrul TCE 3 Brazi reprezintă un fel de şcoală pentru toţi cei din judeţul Neamţ. O spun chiar fermierii care au avut şansa de a folosi ceea ce au experimentat cei de la TCE 3 Brazi în privinţa tehnologiei, dar şi a soiurilor şi hibrizilor.

I. Banu

Share Button

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) ne-a informat că sesiunea a doua pentru depunerea de proiecte pe Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice se va desfăşura în perioada 2-31 decembrie.

Potenţialii beneficiari vor depune proiectele la sediile oficiilor judeţene ale APDRP (OJPDRP), acolo unde va fi amplasată investiţia.

Fondurile disponibile sunt de 148.774.185 de euro, repartizate pe următoarele submăsuri.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii“ – 89.264.511 euro.

• „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii“ – 59.509.674 de euro.

Pentru prima submăsură au fost alocate 40.169.030 de euro strict pentru proiectele de investiţii în sisteme de irigaţii, restul de 49.095.481 de euro fiind disponibili pentru alte tipuri de investiţii, cum ar fi modernizarea drumurilor de acces, a drumurilor agricole de exploataţie etc.

(V.Ş.)

Share Button

La propunerea Ministerului Mediului şi Pădurilor, Guvernul României a acceptat o hotărâre privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase

Prezentul Program de măsuri împotriva poluării cu substanţe chimice stabileşte cadrul legal unitar şi instituţional necesar pentru:

• aplicarea de măsuri de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase şi reducerea treptată a poluării cauzate de substanţele prioritare în vederea aducerii lor în limitele standardelor de calitate de mediu (SCM);

• aplicarea de măsuri în cazul în care standardele de calitate de mediu pentru substanţele prioritare sunt depăşite.

Totodată, programul stabileşte specificaţiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi instituie criteriile minime de performanţă pentru metodele de analiză care sunt aplicate pentru monitorizarea stării apelor, a sedimentelor şi a biotei, precum şi normele pentru demonstrarea calităţii rezultatelor analitice a datelor referitoare la standardele de calitate de mediu.

Domeniul de aplicare a programului vizează gestionarea apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi apele uzate industriale, epurate sau neepurate, evacuate în mod direct sau prin intermediul staţiilor de epurare municipale sau a reţelelor de canalizare în apele de suprafaţă, caracterizate prin substanţele prioritare şi poluanţii specifici.

Noul act normativ este emis ca urmare a obligaţiei de transpunere a doua directive europene în domeniul apelor. (L.D.)

Share Button

 

SC Agrocomerţ Holding SA, organizează în data de 5 noiembrie 2010 Ziua porţilor deschise la filiala Pieleşti, judeţul Dolj. Cu această ocazie se va executa şi tragerea la sorţi pentru tombola Agrocomerţ. La această tragere vor fi selectaţi toţi clienţii CLAAS care au achiziţionat în anul financiar 2009-2010 utilaje CLAAS în valoare de peste 30.000 euro.

În cadrul tombolei vor fi extrase 3 premii:

- Premiul I – Un tractor CLAAS AXOS
- Premiul II – Un voucher de 2.000 euro pentru piese de schimb CLAAS Original
- Premiul III – Un voucher de 1.000 euro pentru piese de schimb CLAAS Original

De asemenea, cu această ocazie participanţii vor fi întâmpinaţi de echipa Agrocomerţ Holding SA care vă va sta la dispoziţie pentru orice întrebări legate de utilajele CLAAS, Amazone, Lemken, Hawe, Oehler, Mailleux, Fransgard.

Vă aşteptăm cu plăcere la acţiunea Ziua porţilor deschise în 5 noiembrie 2010 la SC Agrocomerţ Holding SA Timişoara, filiala Pieleşti, judeţul Dolj.

Share Button

Date generale

- Situată în partea sudică a Europei, teritoriul având o zonă continentală, una peninsulară şi alta insulară.
- Clima, în partea dinspre continent, este continentală, cu influenţe mediteraneene, iar în cea peninsulară şi insulară este mediteraneeană, cu ierni blânde şi ploioase şi cu veri călduroase şi secetoase.
- Suprafaţa totală – 29,4 mil. ha.
- Teren agricol – 14,7 mil. ha (49,96% din totalul suprafeţei).
- Teren arabil – 7,7 mil. ha (26, 41% din totalul suprafeţei).
- Pajişti – 4,3 mil. ha.
- Păduri – 9 mil. ha (34% din suprafaţa totală).
- Populaţia totală – 58,14 mil.
- Populaţia activă agricolă –1 mil. (5% din populaţia activă).
- Italia este al doilea producător de fructe din lume şi unul dintre cei mai importanţi producători de legume şi cereale.

Structura exploataţiilor agricole

- Baza agriculturii italiene o reprezintă exploataţiile agricole familiale, care deţin ponderea cea mai importantă. Din punctul de vedere al suprafeţelor de teren arabil pe care îl au, se deosebesc:

- exploataţii mici < 10 ha.                    
- mijlocii = 10-20 ha.
- mari > 20 ha.

Cooperativele – un salt impresionant

Cooperarea agricolă are o tradiţie îndelungată şi se află în continuă perfecţionare. În ultimii 50 de ani, numărul cooperativelor a crescut de la 2.000 la 20.000. Cele mai multe sunt localizate în nordul ţării, unde se concentrează suprafeţele agricole cele mai importante din Italia. Dotarea tehnică este foarte bună. Există posibilitatea de a achiziţiona maşini agricole noi, prin preluarea celor vechi şi achitarea unei sume de bani.

Obiective majore

- realizarea unei agriculturi care să ofere o protecţie a mediului şi a conservării acestuia;

- continuarea programelor de susţinere a cooperaţiei sub toate formele, ca soluţie superioară de organizare a exploataţiilor agricole;

- continuarea susţinerii financiare a exploataţiilor agricole şi a cooperativelor pentru evitarea falimentului acestora şi a fenomenelor sociale neprevăzute.

Rolul statului

- În ultima perioadă, statul a intervenit şi intervine pentru consolidarea unei agriculturi organice şi pentru salvarea şi conservarea mediului rural. Statul acordă credite subvenţionate, ajutoarele fiind mai mari în sud.

- În contextul măsurilor care însoţesc reforma Politicii Agricole Comunitare (CAP) prin reglementarea 1078/1992, se acordă un ajutor direct către fermieri, care serveşte la introducerea sau menţinerea metodelor de producţie agricolă compatibile cu necesitatea protecţiei mediului şi conservării naturii.

Prof. univ. dr. Ioan ALECU

Copyright © 2014 Agro BUSINESS Design by SRS Solutions