Vezi continutul

Arhiva

Categorie: Afaceri
Share Button

Am întâlnit, în peregrinările mele prin lume, oameni care au îndrăznit să iniţieze o afacere. Mulţi au şi reuşit. Unul dintre ei este Gheorghe Ursăciuc, din Zvoriştea-Suceava, care la iniţiativa fiului său a demarat o afacere ce se dovedeşte acum a fi de succes.

O brutărie cu tot fluxul tehnologic

Despre ce este vorba ne spune chiar domnul Ursăciuc.

„Este o investiţie destul de serioasă, într-o brutărie dotată cu toată linia de procesare, fără de care afacerea probabil că nici nu ar fi rezistat. Aducem materia primă şi toate celelalte ingrediente necesare procesului de panificaţie din judeţele Suceava şi din Zalău. Pentru ca afacerea să fie rentabilă, am dezvoltat tot fluxul tehnologic, iar brutăria are o capacitate de aproximativ 5.000 de pâini în 24 de ore. Însă producţia este influenţată de cerere.“

– Care este piaţa de desfacere?

– Valorificăm producţia în zona Siret, Bucegea, Burdujeni, Suceava, unde avem peste 100 de magazine cărora le livrăm pâine. Pe lângă produsul principal de panificaţie, şi anume pâinea, mai avem şi alte produse, dar într-un număr mic.

– De când funcţionaţi?

– Iniţial, am avut o moară şi o mică brutărie. În brutăria actuală am început activitatea în urmă cu patru ani. Brutăria veche datează din 1997. Spre deosebire de aceasta, actuala brutărie este dotată cu echipamente moderne, pe care am reuşit să le achiziţionăm în leasing. Am optat pentru această formă de creditare, dacă îi putem spune aşa, ca urmare a unei experienţe neplăcute cu banca. Am avut în urmă cu un an un credit, pentru care plăteam 6% dobândă. În urma discuţiilor avute cu creditorii, am stabilit ca perioada contractuală să fie prelungită cu câţiva ani, însă cu câteva zile înainte de încetarea contractului am fost anunţaţi că va trebui să facem un credit ipotecar cu dobândă de 36% pe trei ani de zile. În contextul acesta, am renunţat la conlucrarea cu sistemul bancar. Fireşte că efectele s-au resimţit asupra afacerii, în sensul că am fost nevoiţi să restrângem activitatea, renunţând la patiserie. Sperăm ca această perioadă de stagnare să dureze cel mult trei ani.

Programele de finanţare nu inspiră încredere

– Aţi accesat vreunul dintre programele europene?

–  Suntem foarte puternic ancoraţi în realităţile actuale, motiv pentru care nu am făcut acest lucru. Raţiunile sunt foarte simple şi au la bază atât elemente economice, cât şi de logistică, dar se bazează în bună măsură şi pe neîncrederea pe care mi-o inspiră. Mai mult decât atât, am cunoscut destule cazuri în care aceste programe s-au dovedit ineficiente. Multe dintre proiectele începute în baza acestora se află acum în faliment.

Piaţa trebuie reglementată

– Ce credeţi că ar trebui făcut pentru ca lucrurile să intre pe un făgaş normal?

– În primul rând, trebuie pornit de jos, de la omul care produce. Eu, spre exemplu, am 30 de hectare de pământ, dintre care 16 hectare sunt cultivate cu porumb de la care am recoltat o producţie medie de aproximativ opt tone. Problema nu stă atât în procesul de producţie, cât în cel de valorificare. Piaţa trebuie reglementată în aşa fel încât fiecare producător să aibă cel puţin un câştig minim. Producătorii au mare nevoie de un loc bine stabilit de desfacere, fie sub forma unui depozit, fie a unui centru. Aşa vom avea certitudinea că nu vom rămâne cu produsele nevândute. Asta chiar şi în condiţiile în care preţul oferit nu trebuie să fie unul foarte mare, ci unul decent, care să asigure sursa de investiţii pentru anul viitor în procesul de însămânţare şi tot fluxul tehnologic. În opinia mea, aceştia sunt paşii pe care ar trebui să-i urmăm pentru redresarea agriculturii şi a economiei, implicit.

– Formele de asociere pot constitui o salvare pentru agricultorii români?

– Fireşte că este o soluţie, dar problema cea mai spinoasă, după cum v-am mai spus, este valorificarea. Cu acest inconvenient se pot confrunta chiar şi cele mai puternice forme de asociere.

Sprijin pentru oamenii locului

– Am văzut că aveţi şi o fundaţie umanitară. Despre ce este vorba?

– Este vorba despre fundaţia umanitară Hilti, înfiinţată încă din 1995. Eu, alături de alţi doi fondatori, am pus bazele ei, iar sponsorii sunt din afara ţării. Prima lor interacţiune cu România a avut loc în urmă cu câţiva, când au venit în vizită la o şcoală specială. Acesta a fost punctul de plecare pentru ceea ce avea să devină fundaţia umanitară de astăzi.

Sprijinul acestor sponsori străini a fost unul foarte consistent şi s-a concretizat în achiziţionarea de animale pentru oameni şi în alte activităţi de natură să ajute sătenii locului. Şi toate acestea, fără discriminări. Deşi centrul principal este aici, activitatea fundaţiei se desfăşoară şi în alte zone. Un exemplu este cel al căminului de bătrâni din Mihăileni, căruia printr-un program bine stabilit sperăm să-i dăm o altă faţă, dar şi să îl utilăm corespunzător.

– Cine se ocupă în mod deosebit de toate aceste activităţi?

– Pe plan local mă ocup eu şi un grup de colaboratori, dar şi primăria are o implicare deosebită. Este o muncă dificilă, nu prin prisma activităţilor pe care le întreprindem, ci prin situaţiile triste pe care suntem nevoiţi să le cunoaştem şi să le înţelegem. Sunt foarte multe cazuri sociale grave în care ne implicăm, însă şi resursele noastre sunt limitate. Uneori, la sfârşitul zilei, mă simt împovărat de toate aceste dureri pe care le au oamenii, iar singura mea consolare este că totuşi putem face ceva pentru ei.

I.  Banu

Share Button

Piaţa grâului, într-o consolidare moderată

Piaţa grâului a fost „în ceaţă“ şi a înregistrat o nouă performanţă negativă săptămânală. Faza de consolidare continuă fără ca preţul să antreneze mişcările de marfă. Aceste elemente sunt alimentate în permanenţă de cantităţile destul de bune exportate, care fac ca preţul să se menţină la un nivel ridicat. Uniunea Europeană a eliberat certificate de export aferente cantităţii de 621.970 tone, ceea ce a făcut ca totalul exportat, de la începutul anului de piaţă şi până în prezent, să fie de 7,7 milioane de tone, cu aproximativ 35% mai mult decât cantitatea exportată în aceeaşi perioadă a anului de piaţă anterior. Nu trebuie să uităm că aceste cifre sunt dezamăgitoare dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în săptămânile anterioare, iar acest lucru este cauzat de creşterea euro faţă de dolar, însă exporturile Franţei rămân în continuare susţinute pe piaţa internaţională.

Bulversări pe piaţa porumbului

Preţul porumbului depinde de evoluţia preţului grâului, pe piaţa internaţională apărând îngrijorări referitoare la nivelul recoltei australiene, precum şi la stadiul semănatului din SUA. Balanţa porumbului este foarte tensionată în SUA, recoltatul încheindu-se pe mai bine de 92% din suprafaţă. Randamentul este foarte scăzut în comparaţie cu estimarea lunară a USDA, iar nivelul producţiei totale poate să mai scadă, lucru ce se poate observa în data de 9 noiembrie, odată cu apariţia noului raport. Ucraina a anunţat exportul cantităţii de 2 milioane tone de porumb în Rusia, ceea ce vine să confirme starea catastrofică a producţiei ruseşti.

În SUA, producţia de etanol a atins recordul de 800.000 barili produşi în săptămâna anterioară, ceea ce duce la tensionarea bilanţului mondial al porumbului. Producţia scăzută de porumb a Chinei face ca exporturile de porumb american către această destinaţie să crească.

Piaţa orzului, într-un calm relativ

Piaţa orzului furajer prezintă o anumită stabilitate, preţul orzului fiind în jur de 180,5 euro/tonă livrat la Rouen. Această piaţă este calmă în absenţa de noi elemente: preţul grâului depinde de mişcările pe pieţele la termen, fabricanţii de furaje pentru animale au necesarul de orz asigurat până în luna decembrie, iar exportatorii rămân în aşteptarea momentelor noilor afaceri. Punerea în practică a cotelor la export de către Ucraina este o realitate, cota fiind de 200.000 tone de acum şi până în luna decembrie, ceea ce lasă locul orzului comunitar pe piaţa mondială extrem de încordată în acest an.

Conjunctură favorabilă pentru oleaginoase

Soia

Profitând de diminuarea preţurilor din ultima săptămână, cantităţile de soia tranzacţionate au fost în creştere, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an. Preţul soiei şi în special al produselor derivate rămâne la un nivel ridicat, ca urmare a existenţei elementelor de susţinere de pe piaţa internaţională.

Floarea-soarelui

Preţul petrolului rămâne la un nivel destul de ridicat care permite susţinerea oleaginoaselor. În absenţa cantităţilor necesare de floarea-soarelui şi cu un consum susţinut, preţul florii-soarelui se menţine la un nivel ridicat pe piaţa mondială.

Share Button

În zadar s-au reunit fermierii cu procesatorii pentru că nu au reuşit să păstreze fala de altădată a târgului de toamnă de la Romexpo. Pe vizitatori n-a reuşit să-i convingă nici măcar implicarea Ministerului Agriculturii, aflat într-o campanie furibundă pentru promovarea produselor tradiţionale. Un fel de a spune promovare, pentru că preţurile afişate pe exponatele lor erau atât de europenizate, încât te îndemanu să pleci, nu să cumperi.

Agricultorii expozanţi au fost atâţia câţi şi-au permis să plătească taxele de găzduire exorbitante, în timp ce producătorii de alimente au fost reprezentaţi mai degrabă de competitorii din eşalonul doi.

Ceea ce ar putea salva onoarea IndAgrei 2010 este statistica. La numărătoare nu stau prea rău în comparaţie cu alţi ani. În total au expus 585 de firme, dintre care 234 au fost străine. Ar mai fi de spus câte ceva despre nivelul de reprezentare a industriei constructoare de maşini. Să începem cu singurul element de noutate naţională: tractoraşul TAG al celor de la Reghin, asamblat cu piese de rezistenţă importate. Doar câteva mari companii, printre care Maşini Agricole Performante, Mat Craiova, alături de cei de la Tehnofavorit, Maschio Gaspardo şi Mecanica Ceahlău, au avut o participare onorabilă. Lovitura pare a fi dată de organizatorii RomAgrotec, care s-au convins că fac afaceri incomparabil mai bune de unii singuri.

Despre participarea ecologiştilor ce să mai spunem

Singurul element dătător de speranţe pentru evoluţia viitoare a IndAgra este că a reuşit să fie prezentă într-un an de criză fără asemănare. În această ordine de idei, implicarea directă a Ministerului Agriculturii în organizarea ei este salutară. Ea vine să dovedească o altă atitudine a acestei instituţii, care anul trecut a manifestat o pasivitate jenantă.

Seminţele, la mare căutare

Producătorii de seminţe şi material săditor  par a fi singurii care încă se încăpăţânează să vină an de an, în număr tot mai mare şi cu standuri care mai de care mai îmbietoare. Din punctul lor de vedere, IndAgra reprezintă un barometru al aprecierii agricultorilor faţă de produsele pe care le expun. Am întâlnit firme ale căror reprezentanţi susţineau fără nici o reţinere că într-o zi de IndAgra vând cât într-un an calendaristic. Majoritatea cumpărătorilor sunt mici grădinari care produc pentru autoconsum. În afară de seminţe, la mare căutare au fost puieţii de pomi, asta şi pentru că vremea frumoasă din noiembrie permitea încă plantarea acestora.

Zootehnia, o prezenţă îmbucurătoare

La manifestarea de anul acesta, zootehnia a fost o surpriză plăcută atât prin varietatea, cât şi prin numărul semnificativ de exemplare expuse. Prezenţa animalelor foarte valoroase din punct de vedere genetic a fost cea mai bună dovadă că zootehnia rezistă chiar şi într-un climat economic atipic creşterii animalelor. Cel mai îmbucurător este că rezultatele obţinute de zootehniştii autohtoni se apropie încet, dar sigur de ale occidentalilor.

În sectorul bovinelor, vizitatorilor le-a fost fost dat să vadă aproape tot ce este mai valoros în fermele de vaci pentru lapte şi carne. Se cuvine să amintim că anul acesta au fost prezente unităţi de referinţă din ţara noastră, recunoscute pentru rezultatele deosebite obţinute, dar şi pentru nivelul de tehnologizare specific fermelor europene.

Ca şi în anii anteriori, sectorul ovinelor a fost foarte bine reprezentat, atât prin asociaţiile de crescători prezente, cât şi prin instituţiile de cercetare pentru ovine. O noutate a târgului de anul acesta a fost prezenţa Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli, care au adus câteva exemplare cu adevărat impunătoare.

Dacă anul trecut la pavilionul cailor de rasă au fost expuse exemplare superbe din sistemul privat, la ediţia aceasta, Romsilva a avut cel mai mare număr de cai.

Avicultura a fost încântătoare prin diversitatea de păsări rare şi exotice.

Indagra 2010 – prilej de reîntâlnire cu valorile agriculturii româneşti şi mondiale. Ambasada Franţei în România, obişnuită prezenţă la manifestările expoziţionale IndAgra, a ţinut din prima zi să marcheze aspecte privind colaborarea dintre cele două ţări, cu deosebire în domeniul agriculturii.

A fost subliniat, cu această ocazie, aportul unor personalităţi la integrarea României în UE, la implementarea ultimelor noutăţi în agricultură, dar şi la consolidarea relaţiilor dintre cele două ţări, fiind nominalizate în acest sens două recunoscute valorii ale agriculturii româneşti – dr. ing. Gh. Neaţă, pentru aportul adus în domeniul geneticii şi ameliorării în zootehnie, şi Roxana Zarma director general în Ministerul Agriculturii, pentru intervenţiile menite a creiona politicile cele mai pertinente de urmat pentru agricultură în context european, cărora ambasadorul Franţei, dl. Henri Paul, le-a acordat, în prezenţa numeroşilor participanţi la eveniment, înalta distincţie „Meritul Agricol Francez“.

O recunoaştere pe care ar merita-o şi din partea autorităţilor române.

Unde este industria autohtonă?

Am fi vrut să facem o analiză comparativă a prezenţei diferitelor firme care produc sau comercializează maşini şi utilaje agricole în România. Adevărul este că au fost mai puţine în acest an.

Am încercat să obţinem informaţii de la Centrul de presă pentru a afla motivul. Aici am găsit doar uşi închise cu „şapte lacăte“.

În condiţiile date, am apelat la Catalogul oficial, pentru a şti măcar numărul lor.

Şi am numărat până la 74. Câte or fi fost în realitate, greu de spus.

Până la urmă, am identificat prezenţa unuia dintre cei mai importanţi competitori pe piaţa românească, compania Maşini Agricole Performante.

Firma este distribuitor unic al mărcilor Same şi Deutz Fahr, care are o pondere de piaţă de 20-25% printre comercianţii importanţi. Am regăsit şi Tehnofavoritul din Cluj, care produce şi comercializează maşini şi utilaje pentru agricultură şi industria alimentară, Mecanica Ceahlău sau MAT Craiova.

V. ŞOIMU, L. ZMARANDA, T. DOBRE

Share Button

De mai bine de 15 ani, Agromec Ştefăneşti SA desfăşoară o activitate intensă în sectorul agricol, baza constituind-o comerţul cu tractoare (SAME, DEUTZ – FAHR, LAMBORGHINI), combine (DEUTZ – FAHR şi FENDT), remorci şi maşini agricole (Maschio, Gaspardo, Vogel & Noot, Horsch, Knoche, Pronar, Lemken, Himel, BCS, Casorzo, Mecanica Ceahlău, Mat Craiova, Tehnofavorit Bontida), precum şi cu piesele de schimb aferente acestora. În domeniul comerţului cu utilaje agricole, compania noastră este de cinci ani lider în vânzări pentru toţi marii producători autohtoni, având în prezent distribuitori în toată zona de sud a României.

Proiecte în toată lumea

Pentru a diversifica oferta noastră, în urmă cu un an ne-am hotărât să încheiem un parteneriat strategic cu un furnizor de sere din Israel. Am ales să colaborăm cu compania AZROM, care se numără printre principalele companii la nivel mondial în construcţia de proiecte de sere la cheie. Îmbunătăţirea şi perfecţionarea modelelor brevetate de AZROM se realizează periodic. În prezent, AZROM se poate mândri cu finalizarea de proiecte în mai mult de 50 de ţări din lume, în regiuni precum estul Australiei, America Centrală, numeroase ţări din Asia, Europa şi Africa.

Modele adaptate pentru toate condiţiile

Pentru că deţine cunoştinţe pentru construirea serelor în condiţii climatice diferite, de la cele tropicale întâlnite în Africa, până la cele foarte reci din Europa, astăzi AZROM are capacitatea de a organiza amplasamente de producţie în diferite locuri din lume, pentru a se localiza cât mai aproape de clientul final. Experienţa companiei permite echipei de ingineri să adapteze şi să selecteze echipamentele adecvate pentru crearea condiţiilor climatice optime, necesare fiecărei culturi. Structura serei reprezintă platforma pe care sunt montate sistemele suplimentare. Îmbinarea corectă a acestor elemente creează climatul propice de creştere, necesar fiecărui tip de cultură.

Un model specific pentru România

În ultimii doi ani, echipa AZROM s-a deplasat periodic în România pentru a studia condiţiile climatice locale. În cursul acestor vizite, reprezentanţii companiei au intrat în contact cu specialişti autohtoni şi fermieri pentru a se sfătui în pregătirea fundaţiilor pentru construirea de sere în diferite zone ale ţării. Aceste vizite profesionale au avut ca scop şi cunoaşterea nevoilor fermierilor pentru a avea siguranţa că modelul de seră ales pentru România împreună cu echipamentele şi sistemele suplimentare sunt cele mai potrivite pentru condiţiile din ţara noastră.

Dacă proiectul dumneavoastră a fost declarat eligibil pentru finanţare şi sunteţi în căutarea unui partener de încredere, AGROMEC ŞTEFĂNEŞTI SA şi AZROM îşi propun să vă ofere cele mai bune sisteme şi tehnologii necesare serei, care să întrunească cele mai înalte aşteptări ale dumneavoastră. Vom lucra împreună pentru a putea să vă maximizaţi producţia şi să vă recuperaţi cât mai repede investiţia făcută.

Astăzi, la un an de la debutul colaborării noastre, avem convingerea că împreună vom dezvolta proiecte de succes, asigurând furnizarea rapidă a serei, construirea ei, asistenţa tehnică post vânzare şi suportul agronomic al experţilor israelieni.

Telefon: 021.350.14.27; Fax: 021.350.14.28
E-mail: florin.toma@agros.ro;
Web: www.agromec-stefanesti.ro

Share Button

- DuPont, recompensat  din nou pentru Excelenţă în Agricultură

LONDRA, 09 noiembrie 2010 – DuPont şi omul de ştiinţă George Levitt au fost distinşi cu două din prestigioasele premii Agrow pentru inovaţie şi excelenţă în agricultură. Este al treilea an în care DuPont este premiat de către Agrow, principalul furnizor de informaţii, analize şi date pentru industria agricolă globală.

DuPont a câştigat premiul Agrow Cea mai Bună Inovaţie în Formulare pentru formularea Suspo-Emulsie a insecticidului DuPont™ Cyazypyr™.

Creatorul erbicidelor sulfonilureice

Levitt, important cercetător pentru DuPont, actualmente pensionat, a fost distins cu premiul Agrow pentru Realizări în Întreaga Carieră pentru activitatea sa de pionierat în descoperirea erbicidelor sulfonilureice. Această clasă inovatoare de erbicide a revoluţionat industria de protecţia plantelor, oferind fermierilor un excepţional control al buruienilor la preţ redus. Realizările lui Levitt au fost recunoscute cu numeroase distincţii şi premii de-a lungul ultimilor treizeci de ani, inclusiv Medalia Naţională pentru Tehnologie din S.U.A. şi Premiul Societăţii Eroilor în Chimie din S.U.A.

„Din cele 1,4 miliarde dolari investiţi anual de DuPont în cercetare şi dezvoltare, mai mult de 50% sunt direcţionaţi pentru a-i ajuta pe fermieri să crească producţia agricolă”, a declarat James C. Collins, preşedinte – DuPont Protecţia Plantelor. DuPont este în acelaşi timp mândru şi mulţumit de faptul că realizările ştiinţifice ale lui George Levitt continuă să fie recunoscute.

Distincţii care onorează

DuPont a câştigat în total 8 premii, de când Agrow a lansat programul, în 2007. În 2009, DuPont a câştigat trei premii Agrow la categoriile Cea mai Bună Inovaţie Chimică, Cea mai Bună Strategie de Patentare a Erbicidelor şi Cea mai Bună Inovaţie în Non-Culturi. În 2007, compania a câştigat premiile pentru Cea mai Bună Inovaţie Chimică, Cea mai Bună Sursă R&D şi Cea mai Nouă Biotehnologie Agricolă.

Liliana IONESCU, Du Pont – România

Share Button

Gigantul american din domeniul agriculturii Cargill a aniversat zece ani de când a preluat Silozul de la Călăraşi, a cărui capacitate este de 40.000 de tone. Evenimentul, desfăşurat chiar în incinta staţiei de stocare, a constituit un bun prilej pentru a face publice rezultatele obţinute şi investiţiile pe care urmează să le facă în România.

Au fost prezenţi, printre multe personalităţi, Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Nicolae Enciu, prefectul judeţului Călăraşi.

România, ţară strategică

„România este o ţară strategică pentru Cargill, deoarece dispune de resurse naturale şi de o poziţionare geografică de excepţie. Astfel, România joacă un rol important în domeniul produselor agricole şi alimentare, atât naţional, cât şi regional. Încă din 1996, de când suntem prezenţi aici, ne-am propus să jucăm un rol activ pentru întărirea sectorului agricol şi alimentar“, afirmă Greg Page, preşedintele şi directorul general al companiei.

Managerii Cargill anunţă investiţii semnificative, pe termen lung, în agricultura românească, prin extinderea activităţii în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, prin lărgirea ofertei de servicii destinate fermierilor români.

Sprijinul lor se referă la o paletă largă de servicii, instrumente financiare, care să-i ajute pe fermieri să facă faţă volatilităţii preţurilor, să obţină seminţe, îngrăşăminte şi tehnologie, îmbunătăţindu-le astfel calitatea şi productivitatea culturilor.

O nouă extindere

Şeful Cargill a menţionat că filiala din România intenţionează să dezvolte constant afacerile în următorii cinci ani, astfel încât, în 2014 sau 2015, să poată majora capitalul circulant, ca investiţii, până la 100 milioane de dolari SUA, creând şi noi oportunităţi de angajare.

Investiţiile de până acum s-au realizat în domenii precum tehnologiile performante, echipamente legate de siguranţă şi eficienţă a activităţii, pentru care va mai investi până la 100 milioane de dolari.

Greg Page a spus că România trebuie să fie o piaţă care să obţină produse şi producţii mai mari decât propriul consum, care să vândă porumb ori grâu în alte ţări din Uniunea Europeană, din Europa de Est, din Africa sau Orientul Mijlociu.

Dezvoltare permanentă

Martin Schuldt, directorul Cargill România, a făcut o trecere în revistă a activităţii companiei în ţara noastră, începând cu 1996, când a apărut primul birou, la Bucureşti. Până în prezent Cargill şi-a extins investiţiile în domenii ce includ producţia, rafinarea şi îmbutelierea de ulei din floarea-soarelui, precum şi producţia de nutreţuri pentru animale. De asemenea, compania vinde o serie de ingrediente alimentare, pentru diferite ramuri de procesare, cum ar fi patiserie, băuturi sau lactate.

Reprezentanţii Cargill susţin că investiţia de la Călăraşi, în anul 2000, a reprezentat numai începutul activităţii de depozitare în România. De atunci a crescut constant, ajungând astăzi la 550.000 de tone, capacitate de stocare, la nivelul întregii ţări. În ultimii zece ani s-au făcut investiţii în tehnologie de înaltă calitate, „pentru a fi siguri că toate cerealele şi seminţele de oleaginoase sunt depozitate în cele mai bune condiţii“.

Cargill, în lume şi la noi

Cargill este un furnizor şi producător internaţional de produse şi servicii alimentare, agricole, financiare şi industriale. Înfiinţată în 1865, Cargill este o societate cu capital privat, cu 131.000 de angajaţi în 66 de ţări. Este activă în SUA, Europa (încă din 1953), Africa şi Orientul Mijlociu

În România, Cargill este prezentă din 1996. La noi, are în prezent aproximativ 750 de angajaţi, majoritatea cetăţeni români, care îşi desfăşoară activitatea în 21 de puncte de lucru din nouă judeţe, dar urmează să se extindă în nord-vestul ţării şi în Moldova. Desfăşoară activităţi în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, al uleiurilor îmbuteliate şi rafinate şi al nutreţurilor pentru animale.

Este producătorul mărcilor Untdelemn de la Bunica, Olpo şi Amphora ulei de măsline extra virgin. De asemenea, a brandurilor LNB şi Purina.

Exportă cereale româneşti, până la patru milioane de tone anual, în ţări din sudul (Italia, Spania şi Grecia) şi nordul Europei.

Traian DOBRE

Share Button

Cel mai mare târg din România dedicat energiilor regenerabile şi eficienţei energetice în construcţii şi renovări va avea loc în perioada 24-26 noiembrie 2010, la Sala Palatului din Bucureşti.

Noutăţile evenimentului din acest an:

• Parc eolian: Am pregătit expozanţilor noştri din domeniul energiei eoliene o parte specială a spaţiului expoziţional unde pot fi găsiţi mai uşor de vizitatorii de specialitate. Companii precum: ENERCON GmbH, Gamesa, Global Wind Power, PowerWind GmbH, Holleman, PNE Wind şi mulţi alţii

s-au înregistrat deja în calitate de expozanţi în Parcul eolian.

• Ceremonia de deschidere va găzdui personalităţi ca Laszlo BORBELY – ministrul Mediului şi Pădurilor România, Daniela GIURCĂ – director general, Direcţia Generală Politici Agricole din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale România şi mulţi alţii.

• Bioenergia: Oportunităţile pentru utilizarea biogazului şi biomasei s-au dezvoltat în ultimii ani în România. A III-a Conferinţă Internaţională: Bioenergia în România, cât şi târgul vă dau posibilitatea de a vă prezenta activitatea din acest sector!

• Hidroenergia: Pentru prima dată la RENEXPO® South-East Europe, microhidrocentralele vor juca un rol deosebit! A III-a conferinţă Internaţională: Microhidrocentralele în România păstrează tradiţia din ultimii doi ani şi va aduce sub acelaşi acoperiş experţi şi persoane decisive din România şi Europa. Sponsor al evenimentului din domeniul hidroenergiei este HOBAS.

• UniStreet: Pentru prima dată, RENEXPO® South-East Europe oferă o oportunitate unică universităţilor pentru a-şi prezenta proiectele şi a promova activitatea lor legată de energii regenerabile.

Share Button

În Aula Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” s-au desfăşurat lucrările Simpozionului Internaţional „Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală – realităţi şi perspective pentru România“. Această manifestare ştiinţifică a fost organizată de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală din subordinea ASAS, Institutul de Economie Agrară Belgrad (Serbia) şi de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

O tematică de mare actualitate

Economiştii agrarieni prezenţi la simpozion au supus atenţiei 20 de lucrări ştiinţifice având ca temă evaluarea multicriterială a sistemelor agricole în contextul unei dezvoltări durabile, factorii de influenţă a capacităţii de absorbţie a fondurilor de dezvoltare, influenţa fertirigării prin picurare, principiile şi cerinţele privind siguranţa alimentară, managementul riscului în producţia vegetală, marketingul produselor avicole, determinarea pragului de rentabilitate şi evaluarea riscului economic în exploataţiile agricole vegetale.

Dincolo de momentul aniversar

Simpozionul a reuşit să mijlocească schimbul de idei, de informaţii, prezentându-se cele mai noi rezultate ale cercetării, promovând şi încurajând crearea de parteneriate în domeniul cercetării la nivel naţional şi european.

În deschiderea lucrărilor, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, domnul Gheorghe Sin, a ţinut să sublinieze răspunderea pe care o poartă cercetătorii economişti în restructurarea sectorului agroalimentar.

Prof. Ion Bold a evidenţiat dubla semnificaţie deosebită a acestei manifestări ştiinţifice care tinde să devină o tradiţie, continuând acţiunea începută de prof. univ. dr. ing. Manea Drăghici, ca director al institutului până anul trecut. „Acest simpozion, a subliniat domnia sa, marchează 80 de ani de la crearea institutului sub forma Secţiei de Economie Rurală, condusă de prof. univ. dr. Nicolae Cornăţeanu în anul 1930, în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (creat în anul 1927 la propunerea lui Constantin Garofild), al cărui director general era academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu Şişeşti, iar ministru al agriculturii, prof. univ dr. ec. Virgil Madgearu.“

Fapt este că această manifestare constituie un eveniment de o reală valoare ştiinţifică prin complexitatea tematică abordată, marcând evoluţia gândirii economice agrare şi rurale şi continuând bogata tradiţie a cercetării ştiinţifice aduse pe cele mai înalte culmi de către prof. univ. dr. ing. Sergiu Hartia – primul director şi creator al institutului, care a realizat cercetări de mare importanţă pentru agricultura românească, aşa cum a fost zonarea producţiei agricole la care a integrat timp de patru ani activitatea a peste 40 de institute şi staţiuni de cercetare, ca bază pentru orientarea politicii agrare în realizarea unor structuri agrare viabile diferenţiate zonal. Ca promotor al noului, cu acest prilej institutul a folosit prima dată în România calculatorul (DACIC cu cartele perforate) în rezolvarea complexelor probleme agrare.

Teodor MARIAN

Share Button

SC SILTREK SRL este reprezentantul DigiTerra Information Services Ltd. în România. Societatea se ocupă în principal de distribuirea şi suportul pentru produsele informatice DigiTerra, aplicaţii din categoria sistemelor informatice geografice (GIS) destinate pentru sectoare ca agricultura, silvicultura, protecţia mediului, cadastru, telecomunicaţii etc.

DigiTerra Explorer este o aplicaţie destinată măsurării suprafeţelor şi colectării datelor de teren, foarte utilă pentru toate sectoarele unde se lucrează cu terenuri şi hărţi.

DigiTerra Explorer rulează pe diferite aparate GPS şi calculatoare de birou, utilizatorul beneficiind de un sistem de evidenţă disponibil oricând, în birou sau pe teren.

În agricultură se poate folosi pentru măsurarea terenurilor, prin care va rezulta o hartă electronică, în care la fiecare parcelă pot fi înregistrate date cum ar fi cultura, lucrările planificate şi executate etc. Harta electronică devine astfel o bază de date geoinformatică a exploataţiei.

Share Button

„Pentru monitorizarea resurselor şi stării de cultură, avem câteva echipamente foarte performante, realizate datorită progresului tehnologic în domeniul electronicii, mecatronicii sau roboticii. Cu acestea, se poate trece de la faza de laborator la cea de câmp. Sunt aparate care efectuează toate operaţiile în mers“, afirmă dr. ing. Gheorghe Olteanu, preşedinte al Consiliului Ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr (INCDCSZ).

Domnia sa a prezentat o maşină nouă, cu elemente complexe de automatizare, dotată cu GPS şi cu scaner, capabilă să monitorizeze, din mers, solul şi dezvoltarea plantelor. „În partea din faţă a tractorului există nişte discuri speciale, cu ajutorul cărora se face analiza conductibilităţii electrice. În partea superioară se află un spectro-fotometru cu infraroşii, cu care sunt dotaţi şi sateliţii. Ei fac analiza chimică a tot ce înseamnă resursă“, a precizat Olteanu.

Conform celor spuse, maşina poate să facă analize fizice complete de fizică a solului, cum ar fi umiditate, humus, structură sau profunzime a stratului arabil. Sistemul emite o hartă de aprovizionare, astfel încât se poate stabili un program de îmbunătăţire a solului.

Toate datele sunt centralizate pe un computer, într-o bază de date.

O maşină unicat

Chiar lângă această maşină de excepţie am văzut ECG, o altă maşină unicat, care distruge mecanic adulţii şi larvele gândacilor din Colorado în culturile ecologice. Este pneumatică. Practic, se comportă ca un aspirator, care nu afectează plantele. A fost realizată în premieră, la cererea INCDCSZ, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare Bucureşti, cunoscut sub abrevierea INMA.

Traian DOBRE

Share Button

Pentru sezonul 2011 AMAZONE va completa programul său de grape compacte cu discuri, cu trei versiuni noi tractate, cu lăţime de lucru de 4,5 şi 6 m. Modelele Catros-2T, uşor de manevrat şi compacte, dispun de un tren de rulare nou proiectat, care constă într-un proţap de remorcare şi un racord integrat în cadru.

Acest concept oferă beneficii substanţiale: comparativ cu o grapă compactă cu discuri, normal montată, tractoarele mai mici pot fi utilizate ca maşini de tractare datorită faptului că factorul limitativ al capacităţii de ridicare a tractorului dispare. Un alt „plus“ este flexibilitatea crescută în cadrul operării, pentru că, în funcţie de condiţiile predominante ale locaţiei, maşinile pot să fie dotate cu tăvălugi de sprijin, tăvălugi cu packer zimţat, tăvălugi tandem sau cu tăvălugi cu inele trapezoidale.

Chiar şi la viteze mari de operare, aceste noi grape compacte cu discuri produc o prelucrare optimă a solului, deoarece pe timpul operării trenul de rulare se împachetează complet peste cadrul de lucru. De obicei, trenul de rulare este ridicat doar în urma maşinii. Printre altele, greutatea trenului de rulare creşte pătrunderea uniformă în sol a maşinii.

Execuţia standard a noii grape compacte cu discuri include, pe lângă racordul integrat în şasiu, un proţap de tractare pentru tirantul lateral, categoria III, şi instalaţie de iluminare. Cadrul principal este echipat cu două rânduri de discuri. Discurile concave poziţionate oblic sunt prevăzute cu arcuri şi tampoane de cauciuc, în vederea adaptării la conturul suprafeţei solului, fiind în acelaşi timp utilizate şi ca siguranţă contra-sarcină. Discurile sunt prevăzute cu lagăre ce nu necesită mentenanţă. În vederea reglării decalajului discului se foloseşte unitatea de deplasare, uşor manevrabilă.

Cu această extindere a programului, AMAZONE oferă acum 13 modele de grape compacte cu discuri, cu lăţimi de lucru de 3,0 până la

7,5 m. Toate grapele Catros, compacte, cu discuri, montate sau tractate, se pretează în mod ideal pentru prelucrarea rapidă, plan şi intensivă a plevei, lucrând şi în cazul cantităţilor mari de paie, fără a se înfunda. Pregătirea patului germinativ, însămânţarea culturilor intermediare sau încorporarea îngrăşământului lichid sunt alte opţiuni de utilizare.

V. ŞOIMU

Share Button

În urma creării asociaţiei CCI, printre fondatorii căreia se numără şi KUHN, este disponibil sistemul ISOBUS pe trei game de maşini:

• utilaje pentru distribuit îngrăşăminte;
• prese de balotat;
• maşini de înfoliat.

Utilajele pentru distribuit îngrăşăminte: întotdeauna la fel de precise

Utilajele de împrăştiat amendamente 50.1 W cu sistem de cântărire sunt disponibile cu versiunea ISOBUS cu terminal CCI 100 sau fără terminal de control care se foloseşte cu terminalul ISOBUS al tractorului.

În plus, faţă de avantajele versiunii AXIS 50.1 W „standard” (o productivitate de până la 500 kg/min., cântărire şi reglare în fiecare secundă, o lăţime de lucru de până la 50 m, agitator rotativ extrem de lent), versiunea Isobus este dotată şi cu:

• o cutie de viteze de 750 rpm pentru o mai bună adaptare la tractoarele de mare putere echipate doar cu o priză de putere de 1.000 rpm. Viteză redusă a motorului pentru o conducere economică care determină economisirea de combustibil.

• controlul electric al ridicării/coborârii dispozitivului Telimat monitorizat de la caseta de control.

Presele de balotat şi maşinile de înfoliat: comenzi simple şi rapide, aflate la îndemână

Presele de balotat rotunde cu cameră variabilă, maşinile mixte cu presă de balotat şi sistem de ambalare, presele de balotat cu densitate mare, dar şi primele maşini de ambalat baloturi cu forme rotunde şi pătrate compatibile cu terminalul Isobus pot fi controlate cu ajutorul casetei de control CCI sau cu ajutorul terminalului Isobus al tractorului.

Terminalul CCI poate fi conectat la o cameră video pentru a se urmări desfăşurarea ciclului de ambalare de pe maşinile mixte sau pentru a monitoriza formarea balotului în camera de presare cu densitate mare.

Există numeroase aplicaţii pentru manevrarea şi controlul unei maşini din ce în ce mai inteligente.

CCI 100: un terminal cu dispozitive multiple

Terminalul ISOBUS CCI permite gestionarea mai multor maşini KUHN dotate cu tehnologia ISOBUS, dar şi a maşinilor cu ISOBUS produse de ceilalţi membri ai grupului CCI cu încredere deplină. Acest lucru limitează numărul de terminale din cabină.

Principalele avantaje ale acestui terminal sunt ergonomia, ecranele tactile color ce pot fi îmbunătăţite, oferind posibilitatea de a găzdui funcţii suplimentare.

Treptat, vor mai apărea şi alte maşini dotate cu tehnologia ISOBUS în gama de utilaje KUHN.

Share Button

- Viitorul plăţilor directe;
– O mai bună funcţionare a pieţelor, o stabilitate şi o transparenţă mai mare;
– Consolidarea poziţiei agricultorilor în interiorul lanţului alimentar;
– Măsurile destinate ameliorării poziţiei competitive a agricultorilor;
– Mai multe stimulente în domeniul serviciilor rurale;
– Menţinerea plăţilor destinate zonelor defavorizate;
– Consolidarea măsurilor destinate agricultorilor de a avea un rol important faţă de noile provocări, cum sunt: schimbările climatice şi constrângerile hidrice;
– Coerenţa între Politica Agricolă Comună şi celelalte politici comunitare.

Viitorul plăţilor directe

Propuneri

– Plăţile directe din primul pilon permit agricultorilor să furnizeze, pe lângă activităţile lor agricole, şi o serie de beneficii publice, apreciate de societate, care în prezent nu sunt plătite de către piaţă şi poate că nu vor fi plătite niciodată;

– Bugetul destinat plăţilor directe trebuie menţinut şi ameliorat;

– Este necesar ca toate ajustările viitoare ale formelor de plăţi directe să ţină cont de necesitatea de a menţine agricultorii în activitate permanentă;

– În ceea ce priveşte formele de plăţi directe, trebuie să se garanteze un tratament egal şi echitabil pentru toţi agricultorii Uniunii Europene, de aceea este obligatoriu ca ajustările ce vor fi aduse plăţilor directe să aibă la bază criterii comune obiective.

O mai bună funcţionare a pieţelor, o stabilitate şi o transparenţă mai mare

Propuneri

– măsurile existente să fie destinate stabilizării pieţelor şi veniturilor agricultorilor;

– să permită organizaţiilor producătorilor să planifice producţia şi să o adapteze atât în termen de cantitate, cât şi de calitate, la cerere;

– să permită organizaţiilor producătorilor şi organizaţiilor interprofesionale să contribuie la stabilitatea pieţei prin acordurile şi contractele sectoriale voluntare;

– măsurile destinate susţinerii agricultorilor pentru a supravieţui crizelor de piaţă;

– Încurajarea statelor membre în direcţia ameliorării măsurilor fiscale aplicate agricultorilor (de exemplu: impozitul poate fi estimat în funcţie de nivelul lor de venit pe mai mulţi ani);

– măsuri care să ducă la facilitarea accesului la credit a agricultorilor;

– măsuri destinate ameliorării transparenţei pieţei şi furnizarea de informaţii de pe piaţa agricultorilor

– o mai mare transparenţă a pieţei, prin consolidarea politicii de calitate şi de etichetaj, inclusiv protejarea indicaţiilor geografice;

– garanţia că toate importurile respectă normele comunitare în materie de trasabilitate şi de siguranţa alimentelor.

Consolidarea poziţiei agricultorilor în interiorul lanţului alimentar

Dacă se doreşte ca agricultorii să atragă o mai mare parte a veniturilor lor de pe piaţă este necesar să li se consolideze poziţia în interiorul lanţului alimentar.

Propuneri

– consolidarea organizaţiilor producătorilor sau a cooperativelor lor (dezvoltarea noilor organizaţii de producători sau consolidarea susţinerii grupurilor de producători existente în direcţia transformării şi comercializării materiilor prime agricole);

– stabilirea unui cod în cadrul lanţului alimentar;

– revizuirea politicii comunitare actuale cu privire la promovare, care să permită găsirea de noi nişe de piaţă printr-o mai bună promovare a produselor europene.

– numirea unui mediator european însărcinat cu supervizarea codului de conduită şi examinarea celorlalte acorduri voluntare, care să aibă şi rol în arbitrarea conflictelor din interiorul lanţului alimentar;

– încurajarea agricultorilor pentru a dezvolta pieţele locale sau pieţele producătorilor care reprezintă nişe suplimentare, ce asigură un contact direct între consumator şi producător.

Măsurile destinate ameliorării poziţiei competitive a agricultorilor

Propuneri

– Este necesar să se uniformizeze măsurile în materie de competitivitate la nivel comunitar, pentru a avea o garanţie că acestea sunt mai corecte şi mai coerente. În acest sens, este necesar ca regiunile şi statele membre să fie abilitate să fixeze bugete foarte variate pentru măsurile relative de competitivitate în cadrul Politicii Agricole Comune.

– Este important ca măsurile care au ca scop ameliorarea competitivităţii să fie susţinute printr-o politică comunitară în materie de cercetare, prin menţinerea creşterii producţiei agricole în faţa schimbărilor climatice şi a constrângerilor tot mai mari în materie de apă dulce.

Mai multe stimulente în domeniul serviciilor rurale

Propuneri

– Agricultorii şi silvicultorii administrează peste trei sferturi din terenul Uniunii Europene şi sunt cei mai bine „plasaţi“ pentru a oferi servicii rurale adiţionale, apreciate de către societate.

– Agricultorii pot juca un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice prin capacitatea lor de a administra terenurile.

Menţinerea plăţilor destinate zonelor defavorizate

Propuneri

– Măsurile actuale relative pentru zonele defavorizate şi cele muntoase rămân ca parte importantă a Politicii Agricole Comune după 2013.

– Măsurile cuprinse în art. 68 care vizează susţinerea sectoarelor sau zonelor vulnerabile trebuie să fie menţinute în continuare.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Share Button

Agricultura durabilă propune consumatorilor alimente sănătoase la preţuri abordabile, care să respecte mediul, să trateze corect consumatorii, să acorde atenţie animalelor, care să aplice metode economice viabile, să contribuie la înfrumuseţarea peisajelor, să protejeze ecosistemele preţioase şi biodiversitatea, toate acestea în profitul comunităţilor rurale.

Deziderate

Agricultura durabilă are în vedere următoarele:

– producerea de alimente în cantităţi suficiente şi de calitate;

– conservarea resurselor naturale: produsele obţinute din natură trebuie să se întoarcă sub diferite forme în natură, astfel de resurse cum sunt apa, solul şi aerul trebuind să fie reconstituite şi puse la dispoziţia generaţiilor viitoare. E necesar ca utilizarea pesticidelor să fie la minimum pentru a realiza acest obiectiv;

– administrarea peisajului: exploataţiile agricole sunt cele care administrează terenurile agricole, conservând în acelaşi timp habitate de o mare valoare şi păstrând biodiversitatea;

– bunăstarea animalelor: animalele sunt îngrijite şi tratate corespunzător. Comportamentul lor natural este respectat, fiind supus unui regim alimentar natural, adaptat fiecărei specii;

– viabilitatea economică: exploataţiile agricole generează suficiente venituri pentru a fi viabile. Exploataţiile agricole viabile contribuie la consolidarea comunităţilor rurale;

– echitatea socială: exploataţiile agricole reprezintă locurile de muncă în care cei interesaţi îşi pot câştiga existenţa.

Sprijinul fermierilor

Ajutoarele acordate permit stabilizarea veniturilor agricultorilor şi sunt date ca urmare a respectului pe care aceştia îl au faţă de mediu, de respectarea sănătăţii şi bunăstării animalelor, precum şi de asigurarea securităţii alimentare.

Susţinerea veniturilor agricultorilor este însoţită de măsurile orientate spre politica de dezvoltare rurală, aferentă perioadei 2007-2013. Această politică beneficiază de un buget de cca 230 miliarde de euro (contribuţia UE fiind de cca 40% din total) destinat celor trei domenii, numite „axe tematice” reprezentate de:

– competitivitatea sectorului agricol şi forestier: prin acordarea de ajutoare pentru modernizare, reconstrucţie, formare şi consiliere;

– respectarea măsurilor de mediu şi a peisajului rural: prin acordarea de plăţi către agricultorii care au grijă de mediu, de păduri şi de sănătatea animalelor şi plantelor;

– îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural: prin încurajarea diversificării economiei rurale şi prin furnizarea de ajutoare pentru dezvoltarea noilor activităţi economice, altele decât exploatarea terenului.

Programul LEADER are în componenţa sa iniţiative menite să susţină în principal, la nivel local, cele trei domenii-cheie.

Agricultura biologică, între intenţii şi realitate

Normele comunitare cu privire la agricultura biologică prevăd:

– o rotaţie a culturilor, astfel încât să se protejeze solul şi să se „întrerupă“ pe cale naturală ciclul buruienilor şi al paraziţilor;
– o utilizare a inamicilor naturali ai plantelor şi animalelor, pentru a evita acţiunea nefastă a produselor chimice;
– alegerea speciilor de plante şi a raselor de animale perfect adaptate la condiţiile locale, care sunt rezistente la bolile specifice;
– creşterea animalelor în condiţii cât mai natural posibile;
– protejarea biodiversităţii prin ocrotirea speciilor de plante şi a raselor de animale indigene, care sunt ameninţate cu dispariţia.

Mereu cu gândul la schimbările climatice

Politica Agricolă Comună favorizează investiţiile care vizează conservarea apei, ameliorarea infrastructurii de irigat, permiţând totodată agricultorilor să-şi amelioreze tehnicile de irigat. Aceasta permite în egală măsură protejarea calităţii apei şi susţine reducerea cantităţii de gaze cu efect de seră, precum şi protecţia solului.

Administrarea peisajului

Politica Agricolă Comună dispune de practici de administrare a terenurilor care permit conservarea habitatelor ecologice preţioase, biodiversitatea şi frumuseţea peisajelor rurale. Toate acestea sunt bunuri cu valoare mare pentru societate şi, fără o administrare corectă a terenurilor agricole, perfect adaptată la specificităţile locale, există riscul deteriorării lor.

Agricultura durabilă, un concept european

Aceasta nu este o noţiune pompoasă, de aceea trebuie să fim interesaţi de ea.

Cea mai mare parte a oamenilor gândesc că agricultura durabilă este un concept care aparţine Europei, presupunând următoarele:

– garantarea aprovizionării cu alimente sănătoase, în cantităţi suficiente şi la preţuri rezonabile;
– asigurarea unui nivel de viaţă corect agricultorilor;
– respectarea mediului şi lupta împotriva schimbărilor climatice;
– garantarea bunăstării animalelor;
– stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale;
– menţinerea exploataţiilor agricole viabile, cu un grad superior de competitivitate;
– menţinerea peisajului rural;
– protejarea speciilor de plante şi a raselor de animale (biodiversitatea).

Trebuie să ţinem cont de faptul că doar ceea ce semănăm astăzi vom putea recolta mâine, fiind extrem de important să protejăm zonele rurale şi resursele naturale ale Uniunii Europene şi să le punem la dispoziţia generaţiilor viitoare.

Dr ing. Daniel BOTĂNOIU

Share Button

Liberalii susţin transformarea cadastrului  în cheltuială eligibilă

În cadrul întâlnirii din  13 octombrie 2010 desfăşurate la Palatul Parlamentului, la nivelul comisiilor de specialitate pe domeniul agriculturii din Camera Deputaţilor şi Senat, cu participarea  comisarului european pentru agricultură Dacian Cioloş, s-a discutat despre principalele măsuri ce ar trebui aplicate pentru a atinge obiectivele PAC după 2013. Priorităţile prezentate de comisarul european pentru agricultura, care vor sta în centrul Politicii Agricole Comune după anul 2013, sunt grupate astfel: producţia alimentară, implicit asigurarea securităţii alimentare; gestiunea resurselor naturale şi lupta împotriva schimbărilor climatice, precum şi economia rurală, respectiv rolul agriculturii în amenajarea teritoriului şi în menţinerea potenţialului agricol, inclusiv în zonele defavorizate.

Direcţia restructurării

Comisarul european Dacian Cioloş a dat asigurări că PAC va oferi mai multe instrumente care vor permite unui stat membru, deci şi României, să pună accentul pe restructurarea fermelor mici şi mijlocii care pot să meargă spre o comasare, dar şi spre o mai bună valorificare a produselor pe care le realizează. Reprezentantul PNL, deputatul Dan Motreanu, a atras atenţia că dinamica socială din mediul rural se îndreaptă spre una de tip sud-american, cu polarizarea socială accentuată între bogaţi şi restul oamenilor foarte săraci.

Din acest motiv, a susţinut ca PAC să se îndrepte spre fermele mici şi mijlocii, astfel încât să se poată constitui o clasă de mijloc reală în mediul rural românesc. În acest context, deputatul PNL a arătat că o piedică în comasarea terenurilor o reprezintă lipsa înregistrării proprietăţilor funciare. Pentru a veni în ajutorul deţinătorilor de terenuri, de regulă persoane în vârstă şi fără resurse financiare, deputatul Dan Motreanu a susţinut posibilitatea transformării cadastrului într-o cheltuială eligibilă. Comisarul european pentru agricultură a dat asigurări că va analiza această posibilitate, dar că se va introduce noţiunea de producători agricoli activi, astfel încât subvenţiile să fie îndreptate către acea categorie de proprietar care să fie şi agricultor.

PNL solicită ca resursele financiare pentru PAC să se menţină la un nivel consistent. Comisarul Dacian Cioloş a precizat că aceasta depinde de poziţia statelor membre contributoare, dar se urmăreşte echilibrarea alocărilor bugetare între estul şi vestul Uniunii Europene. (L.D.)

Share Button

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) doreşte să relanseze construirea de sere în România. Ministrul Valeriu Tabără a avut în vedere faptul că, la ora actuală, ţara noastră dispune în prezent de numai 600 ha cu sere, faţă de 2.500 ha, câte existau în urmă cu câţiva ani.

Surse din MADR ne-au declarat că este posibilă elaborarea unui program asemănător cu „Fermierul“ sau a unui proiect de HG, care să aloce fonduri suplimentare pentru construirea primei sere.

Deocamdată, bani pentru construirea de sere pot fi accesaţi prin Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

„Prima seră“ se poate încadra la „Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăşămintelor“.

Prin Măsura 121 s-au acordat fonduri nerambursabile în proporţie de 50-75% pentru perioada 2007-2009, respectiv de 40-75% pentru 2010-2013, din valoarea eligibilă a proiectului. Aceşti bani reprezintă cofinanţarea publică, la care trebuie să se adauge contribuţia privată.

Plafonul minim, 5.000 de euro

Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 121 este de 5.000 de euro, valoarea totală eligibilă a proiectului. Pentru a beneficia de sprijin prin FEADR un solicitant trebuie să aibă ca obiect principal de activitate domeniul agricol.

5.222 cereri de finanţare

Până în prezent, pentru Măsura 121 APDRP a primit 5.222 de cereri de finanţare, din care au fost selectate 1.834 de proiecte cu valoare nerambursabilă de peste 720 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 1.501 contracte de finanţare în valoare nerambursabilă de peste 523,7 milioane de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi către beneficiari în valoare de 200,62 milioane de euro.

Traian DOBRE

Share Button

Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, consideră că în fiecare an rămân nelucrate cel puţin 3 milioane ha. Din acest motiv, intenţionează să promoveze un act normativ, care să prevadă sancţiuni împotriva proprietarilor de terenuri lăsate pradă buruienilor. Valoarea s-ar putea ridica până la nivelul subvenţiei acordate la hectar.

Suprafaţa terenului agricol lucrat, în acest an, s-a ridicat la 9.549.946,01 ha, se arată într-un document recent, furnizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De fapt, de câţiva ani buni încoace, această suprafaţă se menţine la aproximativ 9,5 milioane hectare.

În schimb, suprafaţa agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul. Transferul suprafeţelor de teren către sectorul forestier şi al construcţiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafeţei agricole în ultimii douăzeci de ani.

Reducerea suprafeţelor de teren, prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosinţă a terenului agricol în forestier apare, în special, în zonele defavorizate. Pădurile acoperă o suprafaţă importantă, însă se situează încă sub potenţial, consideră specialiştii în domeniu. Fondul forestier naţional are 6,4 milioane ha, din care terenuri acoperite cu pădure, 6,2 milioane ha.

Traian DOBRE

Share Button

Guvernul României a adoptat Hotărârea privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate, precum ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică.

Prin acest act normativ se introduc următoarele modificări:

– Se creează posibilitatea depunerii cererilor într-o nouă etapă, respectiv 1–29 octombrie 2010, pentru ca un număr mai mare de producători să poată beneficia de ajutor financiar comunitar. În consecinţă, se modifică şi perioada de control la faţa locului, respectiv până la data de 15 noiembrie 2010.

– În ceea ce priveşte sectorul ecologic persoanele fizice neautorizate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 pot depune cererea de sprijin financiar, cu obligaţia să se autorizeze şi să depună copie de pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerţului până la data de 25 octombrie 2010.

– Prin excepţie, pentru anul 2010 beneficiarii solicită organismelor de inspecţie şi certificare eliberarea, până la data de 29 octombrie 2010, a certificatului de conformitate / master certificatului / certificatului de confirmare a conversiei.

Prin actul normativ aprobat, MADR urmăreşte menţinerea în activitate a producătorilor de lapte, menţinerea exploataţiilor specializate pentru producţia laptelui de vacă, creşterea veniturilor exploataţiilor care practică agricultura ecologică, revitalizarea spaţiului rural prin trecerea la practicarea agriculturii ecologice. (L.D.)

Share Button

Insistenţa cu care actualul comisar european Dacian Cioloş militează pentru susţinerea agriculturii de subzistenţă pare a avea o oarecare motivaţie economică. Nu este exclus ca inspiraţia acestui model să vină şi din ceea ce a văzut domnia sa în practica agricolă din unele zone ale României, cu deosebire cea situată la Lunguleţu-Dâmboviţa sau în zona sa natală, Sălaj. Adică în satul în care oamenii au ridicat un monument al culturii, care i-a scos din sărăcie şi care avea să-i facă celebri în Europa.

De cum treci Centura Capitalei şi te îndrepţi spre Titu, undeva la jumătatea drumului ţi se dezvăluie privirii imensitatea unui covor verde de o frumuseţe rară. Începând de la Slobozia Moară şi până dincolo de Lunguleţu, nu vezi altceva decât fâşii cultivate cu varză, în timp ce pe o parte şi alta a şoselei abia poţi răzbate printre grămezile de căpăţâni de varză oferite spre vânzare. Apogeul ofertei îl reprezintă piaţa comunală din Lunguleţu, unde într-o zi bună se vând până la 400 de tone de varză.

Noi am ajuns la Lunguleţu într-o zi de sărbătoare, în care producătorii erau dezamăgiţi de vânzările mici pe care le făceau. La un camion încărcat cu varză abia dacă găseai unul sau doi intermediari, care făceau mofturi la preţul de ofertă, ce nu depăşea 65 de bani. Cei mai hapsâni începeau să cutreiere câmpurile cultivatorilor, doar-doar vor putea cumpăra la 45 sau 50 de bani kilogramul. Pe undeva aveau şi ei dreptate, pentru că în zilele noastre transportul de o oră de la Lunguleţu până în Capitală este socotit a fi mai scump decât munca ţăranilor de o vară şi o toamnă. Fapt este că, în ziua Sfintei Parascheva, în piaţa comunală din Lunguleţu la cinci remorci de varză dacă se afla un cumpărător de băgat în seamă.

Şi totuşi afacerile merg bine

Cel puţin aşa susţin cultivatorii, iar afacerile din târgul comunal sau de pe marginea şoselei sunt elocvente.

Doar că în această toamnă mulţi dintre ei aveau să plătească tributul nesăbuinţei de a renunţa la soiurile de calitate în favoarea celor cantitative. Goana după câştig i-a determinat pe mulţi să renunţe la soiurile tradiţionale, optând pentru cele socotite de ei a fi superintensive. Fapt este că varza românească de cea mai bună calitate a fost înlocuită cu soiuri şi mai ales cu hibrizi care, cel puţin în această toamnă, s-au dovedit neadecvaţi. În câmp, culturile lor de varză se prezintă la această dată cum ar fi la început şi nu la sfârşit de toamnă. Privite de la distanţă, câmpurile par de o rodnicie fără egal. Pătrunzând în interiorul lor, abia dacă vezi o căpăţână legată la 5-6 plante. Asta în parcelele celor care au optat pentru soiuri sau hibrizi neadecvaţi arealului geografic.

La o producţie minimă de 30 tone la hectar, micul cultivator obţine cel puţin 150.000 lei, venit ce depăşeşte cheltuielile făcute mai ales cu aplicarea tratamentelor.

Esenţa modelului

El se află în ceea ce se numeşte agricultură intensivă. Modelul de agricultură practicat de micii fermieri din zona Lunguleţu- Slobozia Moară este pe cât de simplu, pe atât de înţelept. Beneficiind şi de îndrumarea agrotehnică a unui specialist de excepţie din zonă, ţăranii au realizat imediat şansa unui câştig dublu dacă vor opta pentru un sistem de cultivare de tip succesiv. Adică două culturi pe aceeaşi parcelă. Prima reprezintă cartofii timpuri, care le-a dus faima până dincolo de graniţele ţării. A doua este varza.

Sistemul practicat de ei este simplu şi deosebit de eficient. După regulile ştiinţei agrotehnice numai de ei ştiute, însămânţează cartofii în mustul zăpezii, cum s-ar spune. Astfel, apar pe piaţă exact în momentul în care oferta este cea mai mică, iar importurile nu pot să facă faţă concurenţei autohtone.

Campania de recoltare a cartofului este extrem de scurtă, impulsionată fiind mai ales de preţ. Imediat urmează cea de-a doua cultură: varza de toamnă.

Două culturi succesive pe aceeaşi suprafaţă aduc profit chiar şi în cele mai dificile condiţii climatice. La cât se ridică profitul este greu de apreciat. Mai ales de frica fiscului ţăranii dovedesc prudenţă în declaraţiile lor pe această temă. Când îi întrebi, ei schimbă subiectul temei, invocând costurile în lucrările mecanizate şi mai ales cu tratamentele. Vorbesc puţin de munca lor, pe care o înţeleg ca pe o datorie ce nu poate fi evaluată financiar. Oricum, niciunde în România micii proprietari nu adună într-un an atâta bănet cât cei de la Lunguleţu.

Vom reveni!

Laura DOBRE ZMARANDA

Share Button

Comisia Europeană a aprobat Programul de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole, prezentat de România în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului şi de stabilire a contribuţiei Uniunii la acest program.

Beneficiari

Beneficiarii sunt apicultori, persoane fizice sau juridice, persoane fizice autorizate organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.

Acţiuni aprobate:

• achiziţia de medicamente, produse biologice şi suplimente nutritive folosite în tratarea varoozei în apicultura convenţională şi în cea ecologică;

• achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine pentru refacerea şeptelului apicol;

• realizarea şi implementarea Programului Naţional de Management al Resurselor Melifere (PNMR) de origine silvică şi al culturilor entomofile sub aspectul eficientizării stupăritului pastoral din România;

• achiziţia de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi, deplasaţi în pastoral;

• efectuarea analizelor fizico-chimice ale mierii care atestă calitatea acesteia.

Acţiunile enumerate sunt finanţate de CE în proporţie de până la 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare investiţie efectuată de beneficiari (T.D.).

Copyright © 2014 Agro BUSINESS Design by SRS Solutions