Castravetele coreean, noua vedetă în piața legumelor

Share Button

Castravetele, a doua cea mai populară legumă după tomate, este nelipsit din grădinile și farfuriile noastre în zilele de vară. Pare că la acest capitol nimic nu mai poate surprinde. Însă trebuie să vă spun că, pe lângă soiurile comune, și-a făcut loc pe pământ românesc o sămânță cu origini asiatice. Pentru unii informația ar putea fi doar o curiozitate, însă pentru alții ar putea fi o nouă idee de afacere sau, în cel mai rău caz, încă o legumă în colecția de plante rare.

Un parcurs anevoios

Deși banal, castravetele își are parcursul lui în istoria alimentației omenirii. Despre el se spune că s-a numărat printre primele plante cultivate ca legume încă de acum 3.000 de ani. Strămoșii castravetelui de azi creșteau spontan în Asia, Africa și Australia. Europa a cunoscut această plantă datorită grecilor și mai târziu romanilor care au avut grijă să răspândească această legumă cu proprietăți terapeutice.

Expansiunea unor soiuri necunoscute nouă, românilor, se face și astăzi pentru că în comunitatea oamenilor de afaceri străini sunt persoane care aduc cu ele o parte din gustul de acasă. Este și cazul familiei Lee, venită din Coreea de Sud și care face să rodească în pământ românesc un soi de castravete asemănător castraveților Fabio.

Fruct fără semințe

„Ceea ce îi diferențiază totuși de castraveții Fabio este culoarea, de un verde mult mai deschis, și gustul, ușor diferit. Sunt foarte cruzi, proaspeţi. O altă diferență este faptul că nu au semințe, iar frunzele plantei sunt mult mai mari decât la soiurile românești“, spune Nicoleta Stanciu, director vânzări Huns Industry.

Fiind înrudit cu pepenele verde, pepenele galben, dovleacul și dovlecelul, castravetele, chiar și cel corean, nu diferă ca tehnologie de cultivare de ceea ce știm noi despre cultivarea soiurilor adaptate în România. Un inconvenient al acestui soi în opinia asiaticilor este faptul că la recoltare el nu trebuie să fie strâmb. De regulă, fructele curbate sunt refuzate pentru comerț pe motiv că nu se pot ambala și depozita în cutii standard. Acest lucru nu înseamnă o pierdere pentru că ei merg direct la procesare pentru a fi murați sau gătiți. Fermierii care își doresc să evite această situație și care își axează vânzările doar pe varianta proaspătă au grijă să introducă fructul, încă de mic, într-o folie specială pentru a crește drept. „Anul acesta i-am avut în testare, avem doar 700 de plante, însă în viitor vom adopta și noi această variantă. Deși avem o suprafață relativ mică, am testat un pic și gustul românilor prin angajații noștri care i-au oferit și ei cunoscuților, clienților, iar reacțiile au fost pozitive. Mulți dintre cei care au gustat au spus că sunt buni și ar prefera ca pentru o salată, decât să taie mai mulți castraveți mici, mai bine unul mare“, spunea cea care face tastarea acestui soi în România.

Valorificare la un preț bun

Aparatul vegetativ bogat, cu aspect luxuriant, ajunge chiar și la 5 m înălțime și asigură o producție bogată. În acest an s-a făcut nu doar testarea plantelor, ci și a pieței, iar semnalele dau speranțe mari producătorului. Acesta a pătruns deja în supermarket-ul Carrefour, unde este vândut la 8 lei/kg. În ceea ce privește piața externă, castravetele corean a fost trimis într-un magazin cu specific asiatic din Austria, acolo unde se vând și pepenii cu gust de pară sau pepenii măr, și a fost vândut cu 2,4 euro/kg. Cultivatorul are însă în vedere și colaborarea cu industria cosmetică.

În stilul lor foarte pragmatic, coreenii așteaptă reacțiile pieței, pentru ca în final să-și facă un calcul de rentabilitate și să decidă dacă extind suprafața de producție sau nu. Primele tranșe de răsaduri au fost plantate în luna mai, iar următoarele la distanță de câteva săptămâni – o lună, astfel încât până la toamnă recoltarea să se facă treptat.

În stare proaspătă ne răcorește zilele de vară în salate, supe sau sucuri, iarna îmbogățind aroma preparatelor bogate caloric, mai ales când este murat. Dacă silueta castravetelui corean v-a stârnit interesul, puteți face o vizită la ferma din Cocorăști Colț, județul Prahova, pentru a cere detalii despre soiul cu origini coreene.

Suntem conservatori, mai ales când este vorba de gusturile cu care ne-am obșinuit, însă schimbul cultural poate oferi o bogăție de idei nu doar culinare, ci și de afaceri, spun eu.

Patricia Alexandra POP

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *