Câștigul unui fermier român, la jumătate față de cel al unui olandez

Share Button

ferma-olandaChiar dacă autoritățile se declară „fericite“ arătând cu cifrele „pe masă“ că România redevine „grânarul Europei“, tot cifrele arată că fermierul român continuă să rămână la coada clasamentului când vine vorba de câștiguri. Astfel, în ciuda faptului că anii 2013 și 2014 au fost declarați cu producții record la porumb, floarea-soarelui, grâu sau rapiță, veniturile pe hectar ale agricultorilor români au fost departe de aceste recorduri.

Câștiguri de 700 euro/ha

Potrivit ultimelor cifre difuzate recent de Uniunea Europeană, România se află pe ultimele locuri în topul european al productivității în volum la nivelul fermelor locale și de aici câștiguri mai mici pentru fermieri. Cu alte cuvinte, fermierii români muncesc „prost“ și câștigă pe măsură. Respectivele statistici ale UE arată că, în 2014, agricultorii români au câștigat, în medie, 717 euro/ hectar, la jumătate față de nivelul de 1.500 euro/hectar încasat de un olandez. Şi asta în contextul în care Olanda este clasată pe primul loc în UE în ceea ce priveşte veniturile fermierilor, iar România ocupă locul 17 din cele 25 de state producătoare de cereale din Uniunea Europeană. Oficialii UE vor să demonstreze, dacă mai era nevoie, așa-zisa „ineficiență“ a fermelor mici, comparativ cu cele mari. De aici și toate problemele pentru agricultura românească. Dar lucrurile nu stau chiar așa…

Raportul cauză-efect

Se spune că orice efect este precedat de o cauză. Adevărul este că de 25 de ani România este văzută, cel puțin atunci când vine vorba de afaceri, ca o țară de „mâna a doua“. Astfel nu se poate explica de ce avem „aliniate“ toate prețurile la utilități, combustibili și alimente, în condițiile în care România se află pe ultimul loc privind salariul minim din Uniunea Europeană, acesta fiind de doar 158 euro, în comparaţie cu cel din Luxemburg, unde este de 1.874 de euro. Belgia și Olanga au salarii minime de 1.502 euro, respectiv de 1.469 de euro. Tot „productivitatea“ e de vină și pentru această situație? În privința salariului mediu net în agricultură acesta a fost în 2014 de 1.286 de lei, adică aproximativ 285 de euro. De unde această diferență când vine vorba de români? Simplu… Țările de „prima mână“ precum Germania, Franţa sau Italia au o altă structură de cost faţă de România, iar diferenţele de „productivitate“ sunt date de contextul general al pieţelor. Cu alte cuvinte, respectivele țări știu să ia „caimacul“ profiturilor pe motiv de nivel de trai ridicat. Știți cât câștigă un tractorist în Germania, de exemplu? Poate să ajungă și la 3.000 de euro pe lună! La noi nici în vise un mecanizator nu ar spera la un asemenea câștig. Mai pe românește, dincolo de orice teorii economice, în țările „civilizate“ din UE productivitatea e dictată de nivelul de trai. Iar statele subvenționează din greu această „productivitate“ (inclusiv în agricultură) ca nivelul de trai să nu scadă.

Se poate și mai rău

Pe motiv de criză dar și din cauza embargoului impus Rusiei, la nivelul Uniunii Europene, în 2014, s-a consemnat o scădere a nivelului de salarizare din agricultură. Din analiza oficialilor europeni reiese că este vorba despre o scădere de 1,7%, iar calculul reprezintă o medie a evoluțiilor veniturilor din cele 28 de state membre. În privința lucrătorilor din agricultura românească, în 2014 față de 2013 aceștia au mai puțin cu… 0,3%. Chiar dacă cifra pare minusculă, există specialiști care atrag atenția că ar putea fi vorba despre o tendință, iar salariile să continue să scadă. În comparație, la vecinii bulgari salariile au scăzut cu 4,1%, în timp ce în Ungaria același salariat primește cu 9,1% mai mult decât la finele lui 2013.

Bogdan PANȚURU

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *