Cartoful românesc, între…Grădina Botanică și Grădina Zoologică

Share Button

Vă intrigă titlul? Nu are de ce, pentru că soarta cartofului românesc atârnă acum de un fir de păr. Dacă ne uităm la faptul că în acest moment se mai cultivă circa 10% din suprafața cultivată acum 27 de ani, la care mai adăugăm și concurența, nu de puține ori neloială, a mărfii provenite din unele țări europene după integrarea României în UE, tabloul este complet. Iar la mijloc se află fermierul român care, ca de obicei, trage toate ponoasele.

Congres la Brașov

În Poiana Brașov a avut loc recent cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale a Cartofului. Gheorghe Botoman, președintele Federației Naționale Cartoful din România, (FNCR) ne-a declarat că, dacă autoritățile nu vor lua măsuri, situația va fi tot mai rea de la un an la altul. „Există riscul ca, peste câțiva ani, să admirăm planta numită cartof doar la Grădina Botanică. Spun asta pentru că, dacă ne uităm pe statisticile oficiale cu privire la suprafața de cartof cultivată în România, cifrele nu sunt foarte promițătoare. Dacă în 1990 aveam 360.000 ha cultivate cu cartofi, astăzi aceleași statistici oficiale spun că au mai rămas doar circa 170.000 ha. Numai că, din datele certe de la APIA, care sunt foarte clare și actualizate, reiese că avem doar 36.400 ha… Deci în ritmul acesta nu știu unde se va ajunge cu această cultură… Practic, acum am rămas doar cu 10% din ce aveam în urmă cu 27 de ani. Sigur, s-ar putea spune că această scădere ar putea fi compensată de creșterea producției la ha. Doar că acest argument nu prea stă în picioare pentru simplul motiv că producția a rămas constantă în ultimii 30 de ani, adică 15-16 tone media pe ha în România. Povestea se schimbă însă în cazul fermierilor performanți care aplică ultimele tehnologii și care obțin și 40 de tone la ha… Dar aceștia sunt excepțiile care confirmă regula“, ne-a declarat Gheorghe Botoman.

Punctul pe „i“

Cu ce se confruntă în mod real economia culturii cartofului în România? „S-a dovedit deja că, în ultimii 10-15 ani, cultura cartofului nu a adus venituri rezonabile fermierilor. Asta nu înseamnă că nu au fost și ani de excepție, când într-adevăr s-a câștigat… De exemplu, pentru un fermier care deține o tehnologie medie, investiția pentru un kg de cartofi este de 50 de bani. Deci, dacă la sfârșitul perioadei de vegetație fermierul nu reușește să vândă cu 55-60 de bani/kg, practic a muncit degeaba. Acesta a fost scenariul anului trecut, când fermierii au avut câștiguri minime. Dar, de exemplu, în 2015, dar și în alți ani din urmă, prețul cartofului a fost de 35-40 de bani, fapt ce a generat probleme“, conchide Botoman. La rândul său, Romuls Oprea, prim-vicepreședinte FNCR, crede că, „din păcate, după 2007 – momentul aderării României la UE, această cultură este în picaj, se prăbușește. Și asta pentru că am intrat în competiție directă cu marii producători din Vest, care au un nivel de dotare tehnică net superior, care au acces la finanțare foarte ieftină și care, datorită strategiilor bine gândite la nivel de stat, pur și simplu ne strivesc. Vă dau exemplul Poloniei… Polonezii au ajuns până acolo încât în ultimii ani statul a ajuns să plătească transportul mărfii pentru export. Problema e că acești cartofi care vin acum din Polonia nu sunt o marfă care ar fi acceptată pe piața din vestul UE, pentru că nu respectă anumite standarde… Iar dacă înainte de 2007 se făceau controale fitosanitare la graniță, acum nu mai există niciun control. Dar chiar și acum dacă s-ar face controale ar viza doar transporturile efectuate cu tirul. Acum cartofii vin din Polonia via Ungaria, unde se transferă marfa din tiruri în dubițe și trec granița. Apoi vând cartofii cu 30 de bani/kg. În privința declarației colegului meu că vom vedea cartoful doar la Grădina Botanică, nu cred că va fi așa. Cred că-l vom mai vedea doar în Grădina Zoologică pentru că acest cartof românesc va fi bun doar de dat la animale. Acesta este trendul…“, explică Oprea.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 6, 16-31 martie 2017 – pag. 6

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *