Biotehnologia verde şi schimbările climatice

Share Button

– Ce rol are biotehnologia verde în lupta cu schimbările climatice?
– Cum va evolua în viitor această mare problemă a zilelor noastre?

Beneficiile biotehnologiei verzi privind domeniile critice pentru mediu, în ceea ce priveşte reducerea gazului de seră (bioxid de carbon) din atmosferă, adaptarea culturilor la schimbările climatice şi rezolvarea problematicii majore de siguranţă alimentară la o populaţie în creştere pe plan mondial nu par dar reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale civilizaţiei actuale.

Argument esenţial: Culturile modificate genetic contribuie în mod pozitiv la reducerea emisiilor de bioxid de carbon, au un impact pozitiv asupra schimbărilor climatice şi oferă perspective reale pentru securitatea alimentară în lume.

Contribuţia acestora la un „mediu mult mai verde“ va creşte pe măsură ce culturile respective se vor relua în România (cel puţin la nivelul anilor 2005) şi se vor extinde în Comunitatea Europeană.

Schimbările climatice – o ameninţare fără precedent

Schimbările climatice ameninţă toate elementele esenţiale pentru viaţă, alimentaţie, sănătate, sol şi mediu. Raportul economistului Nicholas Stern din 2006, la solicitarea guvernului Marii Britanii, a avertizat asupra creşterii temperaturii globale cu 2-3 grade, în următorii 50 de ani iar, în condiţiile în care nu se vor lua măsuri de contracarare a acestui fenomen, se vor înregistra creşteri cu 5-8 grade la finele secolului. Acesta reprezintă un scenariu catastrofic, care ne oferă motive de reflecţie.

În mod real, acest aspect se va reflecta în condiţiile de mediu prin creşterea radiaţiei solare, furtuni violente, inundaţii cauzate de precipitaţiile torenţiale şi topirea zonelor glaciare (cu efecte negative asupra terenurilor arabile care vor fi afectate în peste 30% din suprafeţe). Schimbările climatice se vor reflecta la nivel global în pierderi economice evaluate la peste 5% din PIB-ul mondial. În cazul României, estimările sunt de cca 10% din PIB, iar perspectivele pot deveni dramatice, de peste 20%.

Un scenariu posibil (pentru Europa şi România)

• Furnizarea apei va fi afectată în zonele mediteraneene şi din sud-estul Europei (câmpiile din sudul României).

Ecosistemele afectate prin:

• Un număr mare de specii care vor dispărea;
• Fenomene meteo severe cu furtuni violente şi secetă excesivă.

Impactul major

• Creşterea temperaturilor globale în grade Celsius.
• Risc de schimbări drastice, majore şi ireversibile în sistemele climatice.

REDUCEREA EFECTULUI DE SERĂ (GAZ DE SERĂ)

Agricultura este o sursă de „gaz de seră“. Practicile agricole, în mod deosebit defrişările pădurilor, furajarea animalelor şi administrarea de îngrăşăminte chimice, sunt responsabile pentru 25% din totalul emisiilor de bioxid de carbon la nivel global şi pentru 14% la nivelul UE. De asemenea, agricultura este o sursă majoră de gaz metan şi oxizi de azot, cu o pondere de 48% pentru emisia de gaz metan şi 52% de oxizi de azot din Uniunea Europeană. Implementarea unei Agriculturi Sustenabile cu Bune Practici este acum mult mai importantă decât oricând.

Soluţii posibile

În condiţiile impactului schimbărilor climatice asupra productivităţii agriculturii şi a rolului jucat de practicile agricole la încălzirea globală, dat fiind faptul că nu există o singură soluţie pentru rezolvarea acestor probleme, biotehnologiile din agricultură vor avea un rol important. Ele reprezintă una dintre soluţiile disponibile în lupta cu schimbările climatice.

Biotehnologia verde poate fi un element de sprijin pentru fermieri în producţia sustenabilă de alimente prin:

• consum redus de moto­rină (combustibil), extinderea sistemelor moderne de lucrare a solului şi eliminarea stropirilor cu anumite pesticide;
• captarea carbonului;
• reducerea administrării de îngrăşăminte chimice şi a emisiilor de oxizi de azot.

Noul sistem de ameliorare a culturilor

APA, CEL MAI RESTRICTIV FACTOR

În agricultură se consumă cca 70% din totalul apei utilizate pe plan mondial, iar dacă tendinţa continuă, constrângerea cauzată de lipsa apei în agricultură este identificată ca fiind cel mai semnificativ factor pentru producţia agricolă în următorii 50 de ani. Importanţa acestei problematici este dată şi de necesitatea dublării producţiei agricole, până în 2050, care să asigure alimente pentru o populaţie în creştere.

Directoratul General pentru Agricultură al Comisiei Europene a elaborat un document de lucru privind „Adaptarea la Schimbările Climatice: Provocarea Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Europene“, dat publicităţii în 2009, luna aprilie, prin care se menţionează zonele care vor fi afectate de lipsa apei, în creştere de la 19%, în prezent, la 35% în 2070, „implicând schimbări semnificative în calitatea şi disponibilitatea resurselor de apă“, în condiţiile în care 80% din fermele UE sunt dependente de apa din precipitaţii.

În Europa, apa este factor limitativ al producţiei agricole, care se va reflecta negativ prin impactul asupra securităţii alimentare. În ţările în curs de dezvoltare, acest factor va contribui la spirala descendentă a producţiei şi la o creştere a sărăciei şi, implicit, la o nutriţie slabă.

Soluţii posibile

Care este rolul pe care culturile cu plante modificate genetic îl pot avea?

Biotehnologia agricolă poate avea un rol semnificativ prin oferirea de soluţii fermierilor pentru creşterea producţiilor agricole utilizând apa în mod sustenabil, ajutându-i, în acelaşi timp, să adopte un sistem de cultură care să facă faţă unei lipse accentuate a ei. Aceasta se realizează în două modalităţi principale:

• reducerea pierderilor de apă;
• ameliorarea toleranţei la secetă a plantelor.

Minimizarea pierderilor de apă din agricultură

Practicile agricole „biotech“ au în vedere reducerea arăturilor necesare la startul fiecărei culturi. Acest aspect se referă la menţinerea umidităţii solului prin eliminarea răsturnării brazdei prin arătura adâncă. Prin aceasta se economiseşte motorina necesară la pregătirea terenului, o emisie redusă de bioxid de carbon şi o eroziune a solului substanţial mai mică.

Creşterea toleranţei la secetă

Ameliorarea plantelor prin tehnicile „biotehnologiei“ asigură o toleranţă ridicată a plantelor la secetă. Efectele benefice ale acestui sistem sunt concretizate în reacţia la stresul cauzat de lipsa apei. Totodată, se asigură evitarea consumului de energie din plante care devine astfel disponibilă pentru creştere şi producţia de seminţe sau pentru alte părţi valoroase necesare hranei. În acest mod, plantele supravieţuiesc condiţiilor dificile de secetă şi asigură recolte sustenabile.

ÎN LOC DE CONCLUZII

Soluţiile necesare pentru a ajuta fermierii europeni

Pentru a deveni competitivi, pentru a produce mai mult şi de calitate, fermierii europeni au nevoie de acces egal cu competitorii de pe glob la tehnologiile culturilor modificate genetic. În acest sens, liderii politici trebuie să asigure:

• abordarea pe baze ştiinţifice a problematicii şi eliminarea interdicţiilor pentru plantele modificate genetic;

• cadrul legal şi eficient pentru înregistrarea plantelor modificate genetic în condiţii optime;

• recunoaşterea publică a importanţei tehnologiilor „biotech“ şi a rolului în continuă creştere pentru o agricultură sustenabilă;

• stabilirea de limite pragmatice în etichetarea seminţelor privind prezenţa accidentală a seminţelor modificate genetic;

• abordarea pragmatică a limitelor stabilite pe lanţul alimentar pentru prezenţa organismelor modificate genetic în trasabilitatea produselor alimentare;

• introducerea de norme privind coexistenţa, care să fie nediscriminatorii, cu posibilitatea de a fi aplicate.

Dr. Nicolae HRISTEA, direcor executiv
Asociaţia Profesională AgroBiotechRom
Material adaptat după EuropaBio „Green Biotech & cLIMATE Change“

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *