Afaceri

Aberaţii în alocarea banilor publici sau „fiţele” din agricultură

Share

După celebrele castele cu piscine şi piste pentru elicopter construite de îmbogăţiţii tranziţiei la marginea satelor, unde mai vezi în zilele noastre doar câte o vacă slabă înnămolită pe uliţă, şi după kilometrii fictivi de autostradă plătiţi cu milioane de euro cât se poate de reale, a venit rândul agricultorilor să se dea în stambă.

Exerciţiul birocratic de a accesa un program de finanţare din cadrul SAPARD şi apoi FEADR nu a fost uşor niciodată, dar se dovedeşte că a devenit un eveniment exclusivist în ultima perioadă, cel puţin acolo unde se pun bani serioşi în joc. Este evident dacă ne uităm la ultimele rapoarte de selecţie a proiectelor pe Măsura 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, publicate pe 24 septembrie anul trecut.

Cine sunt fericiţii beneficiari

Dacă până mai nu demult printre fericiţii beneficiari ai fondurilor se regăseau şi fermieri care îşi schimbau tractorul sau combina ruginită cu una nouă, se pare că de anul acesta sunt blagosloviţi doar oamenii de afaceri, managerii adevăraţi, care joacă în stil mare, sperând să împingă agricultura ţării pe locurile fruntaşe imaginate de minţile luminate de la conducere.

Din raportul celor 125 de proiecte eligibile aferente sectorului zootehnic şi 118 aferente sectorului vegetal, rezultă că valoarea medie totală a unui proiect este de aproximativ 7.400.000 lei în zootehnie şi de aproximativ 5.300.0000 lei în sectorul vegetal. Deci fiecare întreprinzător se gândeşte acum în perioadă de criză să investească câte aproximativ 1,5 milioane de euro, din care speră să obţină cam 40% cu titlu de ajutor nerambursabil.

După nivelul investiţiilor, cred că aceşti agricultori nu fac parte dintre cei care se văicăresc, blochează drumuri naţionale şi varsă laptele pe jos arătând că îi paşte falimentul, ci fac parte din elita fermierilor români de mâine.

Visând la traiul european

Dacă avansăm cu analiza, descoperim că în anumite comune se va trăi în curând la nivel european. Cel puţin aşa indică nivelul investiţiilor ce urmează a fi realizate cât de curând.

În satul Orheiul Bistriţei, judeţul Bistriţa-Năsăud, se înfiinţează 5 ferme de vaci pentru lapte, fiecare cu unităţi de procesare şi una cu unitate de fabricare furaje, în valoare de cca 6.600.000 lei (adică aproximativ 1,6 milioane euro) fiecare.

(Sunt curios dacă vor găsi îngrijitori suficienţi în sat sau vor transporta persoane din oraşele învecinate.)

În localitatea Ulmu, judeţul Brăila, se înfiinţează 5 ferme de porci, fiecare cu tot cu unitate de procesare, cu valori individuale tot de circa 1,6 milioane de euro.

(Totuşi, parcă nu aş vrea să trăiesc în comuna aceasta, unde numărul guiţătorilor va fi mai mare decât al oamenilor.)

În comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava, se înfiinţează 4 ferme de creştere a porcilor, fiecare cu unităţi de procesare în valoare eligibilă de 5.485.130 lei, adică o valoare totală a fermelor de circa 5,6 milioane de euro.

Cred că au Fluturi în cap

În comuna Gogosu, judeţul Mehedinţi, şi la Devesel (la 15 km) se înfiinţează 3 ferme de vaci pentru lapte în sistem ecologic, fiecare cu unităţi de procesare în valoare fiecare de cca 6.500.000 lei (1,6 milioane de euro fiecare).

Comuna Husasău, Bihor, 3 ferme noi de creştere a puilor de carne, fiecare în valoare de circa 2 milioane de euro.

Localitatea Romos, Hunedoara, 2 unităţi avicole cu instalaţii de producere a biogazului în valoare eligibilă exactă şi egală de 12.390.000 lei fiecare, adică circa 6 milioane de euro împreună.

La fel în Golăieşti, Iaşi, 2 ferme de suine de circa 1,6 milioane de euro fiecare, iar în localitatea Stâlpu, Buzău, 2 ferme de suine de valori egale, circa 1,6 milioane euro fiecare.

În comuna Sinca Nouă, Braşov, o singură firmă investeşte aproximativ 14.000.000 lei (3,5 milioane de euro) în două unităţi de exploatare a curcilor şi curcanilor.

În comuna Lumina, judeţul Constanţa, se înfiinţează o fermă de creştere a puilor pentru carne în valoare totală de aproximativ 4.000.000 lei şi una de dezvoltare producţie şi ambalare ouă de circa 10.000.000 lei noi (adică din nou aproape 3,5 milioane de euro).

Dacă studiem lista proiectelor eligibile vom observa că sunt aproximativ 32 de proiecte care depăşesc 2 milioane de euro fiecare (valoarea totală estimată a investiţiei), iar restul se învârt în jurul mediei de 1,5 milioane de euro. Printre aceşti „business-meni“ s-au strecurat şi 3-4 fermieri mai prăpădiţi, cu o valoare a proiectului de circa 130.000 de euro fiecare, aceste valori fiind minimele absolute.

Cosmin POPA
Dr. în management şi marketing în agricultură

– va urma –

One thought on “Aberaţii în alocarea banilor publici sau „fiţele” din agricultură

  • si eu cred ca 90% din aceste proiecte nu vor fii duse la capat si e mare pacat ca acesti bani se vor pierde iar fermieri care ar vrea sa faca un proiect mai mic si au arata de-a lungul anilor ca pot si stiu ce trebuie sa faca nu vor fii eligibili pentru ca au mai avut un sapard , au peste 40 de ani sau fermierul nu este asociat unic!!!crescator de vaci din vestul tarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *