6,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea satului românesc

Share Button

La mijlocul lunii februarie, vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), Sevil Shhaideh, a avut în Prahova o întâlnire cu o parte din conducerile administrațiilor din județ, printre subiectele dezbătute aflându-se și cel referitor la Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), ce vizează cu precădere modernizarea spațiului rural românesc. La reuniune, din motive greu de înțeles, presa nu a avut acces, singurele informații, dar nu cele concludente, fiind oferite la o conferință de presă ulterioară. Asta nu ne-a împiedicat însă să intrăm în posesia unor date de referință privind PNDL.

Început în timpul Guvernului Boc, sub numele de Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), și transformat, în 2013, în Programul Național de Dezvoltare Locală, PNDL își extinde aplicabilitatea, începând cu 2017, cu încă patru categorii de investiții: unități de învățământ preuniversitar (creșe, grădinițe, școli generale, licee, colegii); unități sanitare (cabinete medicale, dispensare, centre medicale de permanență); realizare – modernizare – reabilitare poduri, podețe, pasaje și punți pietonale; sistemele de iluminat public stradal, cu prioritate în mediul rural. Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care prevede că, în această a doua etapă a PNDL, vor fi finanțate 9.500 de obiective noi, din care 2.500 de creșe și grădinițe și 2.000 de școli. Este vorba despre lucrări care țin fie de construirea unor unități de la firul ierbii, fie de reabilitarea și modernizarea unor imobile existente, dar care nu dețin autorizație sanitară de funcționare, din cauza condițiilor precare. Bugetul multianual alocat (fonduri naționale) pentru perioada 2017-2020 se ridică la 6,5 miliarde de euro. Suma cuprinde și investițiile anterioare nefinalizate pentru lucrări de alimentare cu apă, sisteme de canalizare, săli de sport, reabilitare drumuri etc. Ceea ce se știe la această oră în mod oficial este că vor primi finanțare doar investițiile care au deja studiile și proiectele realizate, cu condiția ca documentele să fie depuse în termen de 30 de zile de la publicarea Legii bugetului în Monitorul Oficial. Neoficial, primarii se tem – cum de altfel s-a întâmplat în prima etapă – că selecția proiectelor va fi una subiectivă (de natură politică). În prima listă a PNDR 2015-2019, modificată pe alocuri (au fost scoase de la finanțare, fără vreo explicație, proiecte din anumite localități), cele mai mari fonduri au mers la Bihor – 852,94 milioane de lei, Timiș – 838,177 mil. lei, Iași – 623,32 mil. lei, Neamț – 571,94 mil. lei, Giurgiu – 569, 79 mil. lei,

Gorj – 565,93 mil. lei, Olt – 555,84 mil. lei, Buzău – 547,85 mil. lei, Suceava – 533,9 mil. lei. Urmează, cu sume de peste 400 de milioane de lei, județele Vaslui, Călărași, Constanța, Prahova, Teleorman, Vâlcea și Mehedinți. Cele 41 de județe, la care se adaugă și două sectoare din Capitală, au depus și au primit aprobare/finanțare pentru 4.693 de obiective de investiții. Cele mai multe proiecte admise au fost din județele Iași – 249 de obiective de investiții, Suceava – 244, Vaslui – 221, Neamț – 193, Bihor – 191, iar cele mai puține provin din Ilfov – 36, Covasna – 42, Brașov – 69, Harghita – 69, Ialomița – 70. Sunt localități care au înaintat cereri de finanțare și pentru șapte proiecte (Icușești – Neamț, Grajduri – Iași), după cum sunt și comune care nu au primit bani, deși au depus cereri și studii (peste 250). Ca valoare, cele mai mari sume au fost alocate pentru sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate (Hârseni, Brașov – 29 de milioane de lei, Cochirleanca, Buzău – 25 de milioane de lei, Biharia, Bihor sau Rucăr, Argeș – 22 de mil. lei), drumuri (Ciocănești – Dâmbovița, 18 mil. lei, satul Colibița, Bistrița-Năsăud, 12 mil. lei).

Maria BOGDAN

Revista Agrobusiness nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 14

Add a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *