Comert

3, 2, 1… Start în „demolarea“ supermarketurilor?

Share

demolarea-supermarketurilorFermierii români s-au bucurat când au auzit că Legea supermarketurilor (în fapt, este vorba de modificări la Legea nr. 321) a fost adoptată în unanimitate de Camera Deputaților. Și asta pentru că, cel puțin teoretic, fermierii vor avea unde să își vândă marfa. Iar, dacă nu respectă legea, comercianții riscă să li se suspende temporar activitatea. Iar reacția marilor retaileri nu a întârziat să apară. Și nu este deloc „încurajatoare“…

Va fi măcel…

„Va fi un măcel. Dacă cineva ar fi dorit o lege care să omoare producătorul român și micul comerciant, atunci aceasta este legea (…). Ca cifră de afaceri noi vom fi influențați pozitiv. De asemenea, vom putea prelua micile lanțuri de magazine locale mai ieftin. Investițiile în retail vor crește. Problema este că orice intervenție a statului în relația dintre producători și comercianți este împotriva pieței“, a declarat recent Călin Costinaș, director general adjunct Profi Rom Food, în cadrul unei întâlniri cu Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). În plus, spun retailerii, eliminarea taxelor de raft îi va afecta în special pe micii comercianți prin faptul că furnizorii lor își vor adăuga costul serviciilor de trade marketing direct în cost, deci în prețul către comerciant. „Furnizorii nu vor mai oferi discounturi, își vor pune serviciile direct în preț. Astfel, cei mici vor avea prețuri de până la 20% mai mari“, explică Costinaș. La rândul său, George Bădescu, director executiv AMRCR, crede că scopul principal al modificării Legii nr. 321 este subminarea activității supermarketurilor. „Se impune termen de plată de șapte zile pentru produse proaspete. Cum poate fi justificată această măsură, altfel decât ca o prevedere foarte drastică pentru un retailer, obligat să-și modifice toate mecanismele de asigurare a cash-flowului. În plus, au tăiat și cele 24 de ore pe care retailerul le avea la dispoziție pentru recepția mărfii. Acum trebuie să facă recepția pe loc. Închipuiți-vă la un centru logistic ce deservește magazinele de pe o treime de țară ce cozi interminabile de camioane vor fi, așteptând recepția mărfii. Practic, deputații au decis să schimbe modul de operare al administratorilor supermarketurilor, le impun niște condiții foarte drastice, atât cu plata cât și cu recepția mărfii, iar sancțiunea pe care o aplici este amendă și apoi ridicarea licenței pentru 6 luni. Aici intervine un alt aspect, licența a fost obținută pe alte criterii decât cele prevăzute în Legea nr. 321. Cum poți să ridici licența dacă eu respect în continuare acele criterii?“, a explicat Bădescu.

Prevederi „absurde și lipsite de fundament“

„Tot mai mulți consumatori, producători și procesatori, mici comercianți, proprietari de baruri și restaurante și manageri de hoteluri aflați în prag de sezon estival descoperă cu stupoare prevederile absurde și lipsite de fundament ale modificărilor la Legea nr. 321“, se arată într-un document publicat pe pagina electronică a AMRCR. Astfel, potrivit reprezentanților retailerilor, „Legea a fost modificată în proporție de 90% doar în Comisia raportoare din camera decizională, iar inițiatorii modificării Legii nr. 321 se află și printre cei care au validat proiectul legislativ în Comisia de Agricultură. Acest fapt contravine articolului 75 din Constituția României privind bicameralismului. (…) În plus, ministrul Agriculturii, puternic susținut de organizațiile care au fost invitate la dezbaterile legii, s-a implicat activ în promovarea acestei legi, fiind sprijinit, conform spuselor sale, și de premierul Dacian Cioloș, deși pe site-ul oficial Guvernul nu susține proiectul legislativ de modificare a Legii nr. 321. De asemenea, există îndoieli serioase că Guvernul ar fi respectat, la timp și referitor la toate prevederile legii, procedura de notificare a Comisiei Europene privitoare la introducerea de măsuri restrictive cantitative și calitative. Nu în ultimul rând merită semnalat și faptul că în elanul său demolator împotriva supermarketurilor, Comisia de Agricultură a adoptat și o prevedere care ar putea interzice TVA-ul. «Art. 4. – Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/ refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii.» Sancțiunea pentru nerespectarea articolului 4 merge până la ridicarea licenței magazinului.“

Producătorii reacționează

Fermierii români au trimis recent o scrisoare deschisă tuturor oficialilor români în care își afirmă sprijinul pentru modificarea Legii nr. 321. „În iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare prin care încurajează statele membre să identifice modalități de îmbunătățire a protecției acordate micilor producători agroalimentari și comercianților cu amănuntul împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care în general sunt mult mai puternici. (…) Practicile comerciale neloiale au în mod cert efecte negative, în special asupra IMM-urilor din lanțurile de aprovizionare cu alimente. Pot afecta capacitatea IMM-urilor de a supraviețui pe piață, de a face noi investiții financiare în produse și tehnologii și de a-și dezvolta activitățile transfrontaliere în cazul pieții unice. Cum altfel se explică situația din România când, din cauza dificultăților cu care se confruntă agricultorii europeni pe fondul scăderii prețurilor la anumite produse agricole de bază, acestea au scăzut și în România cu procente între 10-20% la poarta fermei, s-a redus TVA-ul de la 24% la 9%, iar conform indicelui prețului de consum, prețul alimentelor s-a redus doar cu 3,8% față de 31.12.2014. Diferența de preț la poarta fermei + diferența de TVA a intrat în profitul rețelei comerciale. În plus față de acest profit, producătorul agricol trebuie să plătească și taxe către o parte a rețelei comerciale pentru așa-zise servicii“, se arată, printre altele, în scrisoarea fermierilor.

Studii edificatoare…

Vektor Marktforschung a efectuat anul trecut primul recensământ complet al tuturor punctelor de vânzare de bunuri de larg consum alimentare și nealimentare din România. Astfel, potrivit studiului, cu numai 1,1% din totalul magazinelor de pe piață și 25% din suprafața de vânzare, cele 12 rețele mari de retail cumulau la finalul anului 2013 50% din cifra totală de afaceri a pieței de retail. Comerțul tradițional este reprezentat de 86.222 de magazine, urmat de HoReCa – 34.526 unități și retailul modern – 1.353 magazine. Suprafața totală a spațiilor de retail era de 6.857.514 metri pătrați, din care 44,5% retailul tradițional, 30,5% HoReCa și 25% comerțul modern. De altfel, Vektor Marktforschung estimează că și în acest an retailul modern își continuă ascensiunea și va ajunge la o pondere de 55%. Un alt studiu făcut de Planet Retail arată că în 2015 românii lăsau în hipermarketuri o treime din bugetul lor pentru alimente și produse de îngrijire personală și a locuinței, fiind în fruntea clasamentului din Europa, alături de țări precum Franța sau Germania.

Definiții din Legea nr. 321

Produs românesc – produs obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România; produsul are la bază interesul acordat de producători comercianților în sensul asigurării siguranței și securității alimentare.

Carne românească – carne provenită de la animale crescute în ferme din România.

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică la nivel local și regional și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori.

Bogdan PANȚURU

Revista Agrobusiness nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 10-11

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *